Nivelul de conformare a României cu recomandările făcute rămâne "global nesatisfăcător", iar GRECO este preocupat de ”tensiunile politice continue în România în ceea ce priveşte reformele sistemului judiciar, relevă Raportul referitor la Prevenirea corupţiei cu privire la membrii Parlamentului, judecători şi procurori, publicat marţi. ”Recomandarea privind riscurile de slăbire a statutului procurorilor, în special a independenţei lor, nu a fost implementată, afirmă GRECO în Raportul de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind România, făcut public marţi, care arată că puterea crescută a executivului în ceea ce priveşte numirile şi eliberările din funcţie ale procurorilor şi rolul redus al Preşedintelui României, în detrimentul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, reprezintă o potenţială ameninţare la adresa independenţei operaţionale a procurorilor şi poate împiedica lupta eficientă împotriva corupţiei în România. GRECO a recomandat să fie abandonată crearea noii secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, considerând-o ”o anomalie” a cadrului instituţional existent, care ar putea conduce la conflicte de competenţă şi ar putea fi folosită necorespunzător şi supusă unei ingerinţe nejustificate în procesul de justiţie penală. iar măsurile luate de autorităţile române sunt în deplină contradicţie cu recomandarea GRECO, ceea ce reprezintă o evoluţie profund îngrijorătoare. se arată în raport. Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a declarat, anterior publicării rapoartelorGRECO, că orice analiză este importantă, iar "ca regulă generală, când eşti într-un club e nevoie să respecţi regulile".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

GRECO: România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare

GRECO afirmă, în Raportul referitor la Prevenirea corupţiei cu privire la membrii Parlamentului, judecători şi procurori, publicat marţi, că România nu a implementat recomandările referitoare la îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ, la măsurile pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri pentru parlamentari, reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi, instituirea unui sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi transparenţă şi criterii obiective în procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet. România a implementat satisfăcător recomandările GRECO cu privire la evaluarea adecvată a regulilor privind incompatibilităţile în cazul parlamentarilor, creşterea capacităţii ANI de procesare a datelor, completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor cu privire la incompatibilităţi şi acţiunile de prevenţie a corupţiei. De asemenea, România a implementat parţial recomandările referitoare la instituirea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului, criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii, măsuri pentru ca sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor.

”GRECO concluzionează că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra. Trei din recomandările celelalte sunt parţial implementate, iar şase rămân neimplementate. Mai exact, recomandările 5, 7, 10 şi 12 au fost implementate în mod satisfăcător, recomandările 2,8 şi 11 sunt implementate parţial, iar recomandările 1,3,4,6,9 şi 13 nu sunt implementateŢ, se arată în document.

”În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, progresul înregistrat de la adoptarea Raportului de conformitate este foarte limitat: nu a fost realizată nicio evaluare cu privire la normele şi practicile procesului legislativ. În ciuda solicitării GRECO de a fi utilizate procedurile de urgenţă ca o excepţie într-un număr limitat de circumstanţe, autorităţile au continuat să recurgă la OUG-uri pentru adoptarea unor modificări legislative importante, ceea ce nu permite consultări cuprinzătoare cu entităţile interesate relevante şi exclude un proces parlamentar. În plus, nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită al parlamentarilor. Sfera  incriminării conflictelor de interese rămâne limitată şi nu promovează prevenirea sau gestionarea situaţiilor care ar putea deveni o infracţiune. Nu au fost luate măsuri specifice pentru a clarifica situaţiile, altele decât incompatibilităţile, care ar declanşa aplicarea dispoziţiilor în materie disciplinară (articolul 19 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor)”, menţionează raportul.

De asemenea, conform GRECO, un set robust de restricţii privind cadourile pentru parlamentari nu a fost introdus şi este încă necesar.â

”În plus, aplicarea sancţiunilor pentru membrii Parlamentului, care au fost găsiţi incompatibili sau în conflict de interese printr-o hotărâre judecătorască definitivă, rămâne ineficientă în practică. Nu s-au înregistrat evoluţii semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor norme care să reglementeze interacţiunea cu lobby-iştii şi alte părţi terţe care doresc să influenţeze procesul legislativ. În plus, GRECO ia notă de analizarea sistemului imunităţilor de către Camera Deputaţilor şi de introducerea unor criterii şi motive pentru ridicarea imunităţii parlamentare şi solicită autorităţilor să adopte dispoziţii similare cu privire la Senat şi să asigure aplicarea lor efectivă. În cele din urmă, România nu a introdus o funcţie dedicată de consiliere pentru membrii Parlamentului”, consideră GRECO.

GRECO este preocupat de ”tensiunile politice continue în România în ceea ce priveşte reformele sistemului judiciar, cu consecinţele sale potenţial dăunătoare pentru combaterea corupţiei”.

”Cele mai recente încercări ale autorităţilor române de a reduce termenele de prescripţie pentru anumite infracţiuni de corupţie,dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupţiei în practică”, arată raportul.

GRECO constată că adoptarea de către CSM a Planului de Integritate al sistemului judiciar pune în aplicare unele măsuri de conştientizare privind prevenirea şi combaterea corupţiei. Cu toate acestea, rolul şi eficacitatea celor care îndeplinesc funcţii manageriale la conducerea instanţelor şi a parchetelor încă mai trebuie să fie consolidate.

”În plus, necesitatea de a avea criterii obiective de selecţie în momentul numirii şi eliberării din funcţie a procurorilor şi necesitatea de a consolida rolul CSM în acest proces nu au fost abordate. În fapt, modificările recente ale dispoziţiilor legale relevante şi jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale  au sporit şi mai mult rolul executivului în numirile procurorilor de rang înalt şi au slăbit rolul CSM, în detrimentul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. Deşi nu există standarde comune privind independenţa parchetului, GRECO este din ce în ce mai preocupat de consecinţele practice ale amendamentelor legislative referitoare la procurorii de rang înalt din România. Atacurile continue ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, eliberarea din funcţie a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi încercarea de eliberare din funcţie a procurorului general nu fac altceva decât să consolideze suspiciunile faţă de obiectivele reale ale acestor modificări legislative, adoptate printr-o procedură care nu respectă standardele statului de drept (OUGuri)”, notează raportul.

GRECO concluzionează că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne "global nesatisfăcător"

GRECO îl instruieşte pe Preşedintele său să trimită o scrisoare, cu o copie Preşedintelui Comitetului Statutar - şefului delegaţiei române, atrăgând atenţia asupra neconformităţii cu recomandările relevante, a includerii recomandărilor restante din Raportul de follow-up referitor la Raportul ad-hoc privind România şi a necesităţii de a fi luate măsuri hotărâte în vederea atingerii unui progres tangibil cât mai curând posibil.

GRECO, despre independenţa procurorilor

În Raportul său ad hoc, GRECO a recomandat ”să se asigure că independenţa parchetului este - în cea mai mare măsură posibilă - garantată prin lege, şi să se evalueze impactul modificărilor propuse asupra viitoarei independenţe operaţionale a procurorilor, astfel încât, dacă este necesar, să fie adoptate garanţii suplimentare pentru a proteja împotriva intervenţiilor”.

GRECO reaminteşte că această recomandare a fost adoptată având în vedere faptul că modificările intenţionate privind poziţia organelor de urmărire penală faţă de executiv (Ministrul Justiţiei) ar avea un efect de slăbire asupra independenţei procurorilor şi ar constitui o regresie a garanţiilor legale ale unei astfel de independenţe, limitând-o doar la adoptarea soluţiilor. Mai mult decât atât, corelate cu lărgirea posibilităţilor procurorilor ierarhic superiori de a infirma deciziile luate de procurori, nu numai atunci când sunt ilegale, ci şi atunci când sunt neîntemeiate, astfel de amendamente riscau să reducă şi mai mult independenţa operaţională a procurorilor, consideră GRECO.

”Chiar dacă autorităţile arată că amendamentele nu au ca scop limitarea independenţei procurorilor, prevederile modificate ale Legii nr. 303/2004 reduc efectiv întinderea garanţiilor legale ale independenţei procurorilor, comparativ cu cele prevăzute de textul anterior al acestei legi. În opinia GRECO, amendamentele adoptate şi jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale,20 văzute într-un context mai larg al puterii crescute a executivului în ceea ce priveşte numirile şi eliberările din funcţie ale procurorilor şi rolul redus al Preşedintelui României, în detrimentul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, reprezintă o potenţială ameninţare la adresa independenţei operaţionale a procurorilor şi poate împiedica lupta eficientă împotriva corupţiei în România”, se arată în raport.

GRECO, despre Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

”În Raportul ad hoc, GRECO recomandă să fie abandonată crearea noii secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (recomandarea ii). 25. GRECO reaminteşte că a evaluat crearea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie ca una dintre cele mai controversate modificări; a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituţional existent, care ar putea conduce la conflicte de competenţă şi ar putea fi folosită necorespunzător şi supusă unei ingerinţe nejustificate în procesul de justiţie penală”, indică documentul GRECO.

Conform GRECO,această recomandare a fost vădit ignorată.

”GRECO este în mod serios îngrijorat de consecinţele pe care aceste evoluţii le au asupra independenţei sistemului judiciar, precum şi asupra luptei împotriva corupţiei în România, şi insistă ca Secţia de urmărire penală pentru investigarea infracţiunilor din justiţie să fie desfiinţată”, potrivit documentului.

”GRECO constată că doar una dintre cele cinci recomandări specifice cuprinse în Raportul său ad-hoc a fost implementată şi că cele patru recomandări rămase nu au fost implementate. În plus, cele două recomandări reiterate din Runda a patra de evaluare sunt încă în curs de implementare în cadrul procedurii de conformitate aferente Rundei a patra. Acestea fiind spuse, GRECO salută faptul că, în data de 4 iunie 2019, Prim-ministrul român a anunţat intenţia de a abandona reformele judiciare controversate, şi încurajează autorităţile să implementeze în totalitate recomandările GRECO fără orice altă întârziere”, se arată în document.

GRECO ia notă de progresele înregistrate în ceea ce priveşte eliminarea incompatibilităţilor judecătorilor şi procurorilor, spre exemplu, faptul că nu pot desfăşura activităţi externe, altele decât cele din învăţământul superior şi funcţiile didactice. GRECO recunoaşte, de asemenea, că unele măsuri iniţiale au fost luate de către autorităţi pentru a aborda problema pensionării anticipate a procurorilor şi judecătorilor şi a consecinţelor acestora.

CITEȘTE ȘI Birchall, despre raportul GRECO: Ca regulă generală, când eşti într-un club e nevoie să respecţi regulile

”Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a comunicat oficial Secretariatului Executiv al Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) decizia Guvernului României de a autoriza publicarea celor două rapoarte privind România: «Raportul de follow-up la Raportul ad-hoc privind România » şi  «Raportul interimar de conformitate din cadrul rundei a patra de evaluare privind România », a transmis Ministerul Justiţiei.

Rapoartele au fost publicate simultan, în limba română şi engleză, pe paginile web ale Ministerului Justiţiei (www.just.ro), respectiv GRECO (www.coe.int/greco).

În 5 martie, GRECO a răspuns sesizării DNA de după adoptarea OUG 7 arătând că numirea judecătorilor şi a procurorilor în funcţii de conducere trebuie făcută pe baza unor criterii adecvate, clare şi obiective şi a reafirmat opinia potrivit căreia Secţia specială de anchetare a magistraţilor trebuie desfiinţată. 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.