Tânăra femeie căpitan a navei umanitare Sea-Watch Carola Rackete, în vârstă de 31 de ani, a forţat blocada apelor teritoriale italiene, într-o încercare de a debarca pe Insula Lampedusa 42 de migranţi blocaţi la bordul navei de două săptămâni, spre marea nemulţumire a lui Matteo Salvini, relatează AFP.
”Am hotărât să intru în portul Lampedusa. Ştiu ce risc, dar cei 42 de naufragiaţi de la bord sunt epuizaţi. Îi duc la loc sigur”, a anunţat pe Twitter tânăra femeie căpitan a navei germane, Carola Rackete, lansând astfel o confruntare cu ministrul italian de Interne de extremă dreapta.
Update from our captain #CarolaRackete on the bridge of #SeaWatch3.#IoStoConCarola #fateliscendere pic.twitter.com/Y7F0dAKeR2
— Sea-Watch International (@seawatch_intl) June 26, 2019
”În 14 zile, nicio soluţie politică sau juridică nu a fost posibilă, Europa ne-a abandonat”, a adăugat Sea-Watch, un ONG german a cărui navă cu acelaşi nume navighează sub pavilion olandez.
După ce a navigat mult timp de-a lungul liniei apelor teritoriale italiene, nava a trecut-o miercuri şi s-a oprit în faţa portului de pe insulă.
Într-o înregistrare video difuzată miercuri după-amiaza, tânăra femeie căpitan a anunţat că autorităţile italiene au urcat la bord pentru a verifica documentele navei şi paşapoartele echipajului.
”Acum ei aşteaptă instrucţiunii de la superiorii lor. Sper cu adevărat că vor evacua persoanele salvate”, a adăugat ea.
”Nimeni nu debarcă, dacă cineva nu se ocupă să-i ducă la Amsterdam, la Berlin sau la Bruxelles. M-am săturat de ei!”, a reacţionat Salvini într-un mesaj postat pe Facebook.
”Nava olandeză a unui ONG german care râde de legile italiene (...). Glumiţi!”, a tunat el, denunţând un ”mic joc politic murdar şi sordid” al ONG-ului.
”În 14 zile ar fi putut să se ducă în Olanda şi să se întoarcă. În 14 zile ar fi putut să se ducă în Statele Unite sau în Australia”, a spus el.
În pofida faptului că dau asigurări că au aplicat dreptul maritim şi internaţional, Carola Rackete, în vârstă de 31 de ani, şi reprezentanţi Sea-Watch riscă de-acum să fie inculpaţi cu privire la ajutorarea imigraiei clandestine, confiscarea navei şi o amendă în valoare de 50.000 de euro, potrivit recentului ”decret al securităţii bis” al lui Salvini.
Fermitatea ministrului italian a sporit o scădere a sosirilor faţă de nivelul din timpul fostului Guvern de centru-stânga, însă nu le-a pus capăt. Potrivit unor statistici de la Ministerul de Interne, peste 400 de migranţi au debarcat în Italia în ultimele săptămâni, dintre mulţi veniţi la bordul unor ambarcaţiuni mici, la Lampedusa.
”ALEGERE”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată de către ONG-ul german, a refuzat marţi să intervină de urgenţă, cerând însă Italiei ”să continue să furnizeze orice asistenţă necesară” persoanelor vulnerabile de la bord.
Din cei 53 de migranţi salvaţi la 12 iunie de Sea-Watch în largul Libiei, Italia a acceptat deja debarcarea a 11 persoane vulnerabile - copii, femei, bolnavi.
Pe uscat, zeci de oraşe germane s-au declarat pregătite să-i primească pe migranţi, iar episcopul de la Torino, în nordul Italiei, Cesare Noviglia a anunţat luni că dioceza sa propune să-i preia.
Preotul de la Lampedusa Carmelo La Magra s-a instalat de mai multe zile pe treptele bisericii sale, reclamând debarcarea migranţilor. În alegerile europene din mai, Liga (extremă dreapta) a lui Salvini a obţinut, cu toate acestea, 45% din voturile exprimate pe insulă.
De la instalarea la putere a Guvernului de extremă dreapta şi populist în Italia, în iunie 2018, s-au succedat o serie de crize în centrul cărora se află migranţi, blocaţi la bordul unor nave care i-au salvat, până când acorduri de repartizare între mai multe ţări europene le-a permis debarcarea.
În ianuarie, 32 de migranţi salvaţi de către Sea-Watch au rămas blocaţi pe o perioadă-recod de 18 zile la bordul navei înainte să debarce în Malta.
”Este grav că căpitanul nu are altă alegere decât să-şi onoreze simţul responsabilităţii, cu preţul unor consecinţe personale”, a reacţionat o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Italia, Carlotta Sami.
”UNHCR cere o revizuire a decretului securităţii bis şi organizarea unui sistem de salvare şi debarcare. Trebuie ca incriminarea penală a ONG-urilor săînceteze”, a adăugat ea, în contextul în care organizaţii internaţionale au reiterat în ultimele zile că nu este posibil ca migranţii să fie trimişi înapoi în haosul libian.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
