Iranul a acuzat marţi Statele Unite de întreruperea ”permanentă” a puţinelor canale diplomatice existente între cele două ţări, după anunţarea unor noi sancţiuni americane vizându-l de această dată pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, relatează AFP.
”Impunerea unor sancţiuni sterile liderului suprem al Iranului şi şefului diplomaţiei iraniene (Mohammad Javad Zarif) înseamnă închiderea în mod permanent a căii diplomatice cu Guvernul gata de orice” al preşedintelui american Donald Trump, a scris pe Twitter un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Abbas Moussavi.
Teheranul şi Washingtonul şi-au întrerupt relaţiile diplomatice în 1980, însă sunt angajate într-o nouă înfruntare ce alimentează temeri cu privire la izbucnirea unui război în regiunea strategică a Golfului Persic.
Trump, care acuză Iranul de faptul că ar căuta să se doteze cu arma nucleară şi că este ”naşul terorismului”, a anunţat luni o nouă salvă de sancţiuni impuse Republicii islamice, care-l vizează pe Khamenei şi opt generali din cadrul comandamentului Gardienilor Revoluţiei sale, armata ideologică iraniană.
El a semnat un decret care îl împiedică pe ”liderul suprem, echipa sa şi pe alţii cu care au legături strânse să aibă acces la resurse financiare esenţiale”.
Secretarul american al Trezoreriei Steven Mnuchin a precizat că sancţiunile urmează să blocheze ”active (în valoare) de miliarde de dolari”.
De asemenea vizat, Zarif - faţa politicii iraniene a destinderii cu Occidentul, considerat un moderat şi urât de către ultraconservatori iranieni - urmează să fie introdus pe lista sancţiunilor ”săptămâna aceasta”, vineri, a precizat Mnuchin.
”MANDELA AL IRANULUI”
”Zarif este pe cale să devină Mandela al Iranului”, a scris pe Twitter marţi Hesamodin Achna, un consilire al preşedintelui iranian Hassan Rohani - Mandela ”lupta împotriva apartheidului (în Africa de Sud), iar (Zarif) contra apartheidului internaţional. Victoria este aproape”.
Sancţiunile ameriane au fost anunţate la patru zile după distrugerea unei drone americane cu o rachetă iraniană. Teheranul acuză că avionul fără pilot american de tip RQ-4 Global Hawk se afla în spaţiul său aerian, ceea ce armata americană dezminte.
Trump a anunţat că a anulat în ultimul moment atacuri ca represalii, prevăzute vineri, vizând ţinte iraniene. Potrivit presei americane, el a autorizat, în schimb - în secret -, atacuri cibernetice contra unor sisteme iraniene de lansare de rachete şi unei reţele de spionaj iraniene, ca ripostă faţă de distrugerea dronei.
Teheranul dă asigurări că nu a siferit vreo pagubă.
Într-o reuniune cu uşile închise, luni, pe tema Iranului, Consiliul de Securitate al ONU a îndemnat ”la dialog” şi la încetarea tensiunilor.
La finalul acestei reuniuni, Franţa, Germania şi Regatul Unit, ”îngrijorate grav de tensiunile tot mai mari la Golful” Persic au îndemnat de asemenea ”la dezescaladare”.
În timp ce Consiliul de Securitate al ONU urmează să se întrunească miercuri într-o reuniune pe tema aplicării Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, din care trump a retras Statele Unite în mai 2018, cele trei ţări europene şi-au afirmat ”angajamentul punerii în aplicare integrale” a pactului.
”În vederea unei atenuări a tensiunilor în întreaga regiune a Golfului (Persic), Statele Unite trebuie să-şi oprească aventurismul militar, războiul economic şi terorismul împotriva poporului iranian”, a lansat ambasadorul iranian la ONU Majid Takht Ravanchi.
Zarif a scris la rândul său pe Twitter că armata americană nu are ”nimic a face la Golful Persic”.
În acest context extrem de tensionat, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că se va întâlni ”deoparte” cu Trump, pentru a evoca dosarul iranian, în marja summitului G20, la sfârşitul săptămânii, în Japonia.
STRÂMTOARE STRATEGICĂ
În timp ce secretarul de Stat american Mike Pompeo efectuează o vizită în Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Arabia Saudită - doi aliaţi ai Washingtonului şi mari rivali ai Teheranului -, Regatul Unit, Arabia Saudită şi EAU au îndemnat luni, într-un comunicat comun, la găsirea unor ”soluţii diplomatice” în vederea scăderii tensiunilor.
Preşedintele american le-a cerut anterior ţărilor importatoare de petrol s-şi protejeze încărcăturile în Strâmtoarea ormuz, un punct de trecere-cheie în comerţul mondial cu petrol, situat în zona în care Iranul a doborât drona americană şi unde atacuri au vizat petroliere în ultimele săptămâni.
Trump a denunţat în mod unilateral, în mai 2018, Acordul de la Viena, considerat de către europeni, ruşi şi chinezi - în continuare părţi la acord - drept cel mai bun mijloc de a se asigura că Iranul nu se va dota cu bomba nucleară.
Prin acest text, Teheranul s-a angajat să nu caute vreodată să se doteze cu bomba atomică şi şi-a redus în mod drastic programul nuclear, în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor internaţionale impuse Republicii islamice.
După ieşirea lor din pact, Statele Unite au restabilit, începând din august 2018, o serie de sancţiuni economice impuse Teheranului, care privează Iranul de beneficii economice la care spera prin Acordul de la Viena.
Noi fricţiuni sunt de aşteptat după ce Iranul a anunţat că rezervele sale de uraniu slab îmbogăţit urmează să depăşească - de la 27 iunie - limita prevpzută în acordul nuclear.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
