Iranul a doborât joi o dronă americană care se afla, susţine Teheranul, în spaţiul său aerian, şi a provocat o reacţie puternică a preşedintelui american Donald trump, care a denunţat ”o greşeală foarte mare”, dar e evocat ipoteza unei erori umane, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Iranul a făcut o greşeală foarte mare!”, a lansat ameninţător preşedintele american, care se exprima din Biroul Oval, într-o atmosferă de tensiune între Washington şi Teheran.

”Această ţară nu va accepta asta”, a avertizat Trump.

Întrebat despre un eventual răspuns american faţă de drona doborâtă, el  a rămas evaziv.

”Veţi vedea”, a răspuns el simplu, după care a părut să vrea să scadă ”temperatura”, evocând pista unei erori umane comisă de vreun ”prost”.

”Mi-e greu să cred că asta a fost deliberat”, a adăugat el.

În pofida afirmaţiilor repetate ale Statelor Unite şi Iranului potrivit cărora ele nu caută războiul, escaladarea şi multiplicarea incidentelor în regiunea Golfului Persic alimentează temeri cu privire la faptul că o scânteie poate detona un butoi cu pulbere.

Statele Unite au confirmat că forţe iraniene au doborât o dronă de supraveghere aparţinând Marinei american (US Navy), însă au dat asigurări că aceasta se afla ”în spaţiul aerian internaţional” şi au denunţat un ”atac nejustificat”.

Potrivit Pentagonului, drona se afla la 34 de kilometri de coastele iraniene atunci când a fost doborâtă şi nu a încălcat ”vreun moment” spaţiul aerian iranian.

Nicio informaţie nu a fost furnizată, până în prezent, cu privire la locul unde s-ar afla epava dronei.

”CATASTROFĂ”

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat joi împotriva unui eventual recurs al Statelor Unite la forţă mpotriva Iranului, apreciind că ar fi ”o catastrofă” pentru regiune.

Potrivit Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, o dronă de tip Global Hawk - fabricată de grupul american Northrop Grumman - a fost doborâtă la ora locală 4.05 (2.35, ora României) de o rachetă deasupra Mării Oman, după ce a încălcat spaţiul aerian iranian.

Drona a decolat miercuri, la ora 19.44 GMT (22.44, ora României) de la o bază americană de pe ”malul de sud al Golfului Persic”, ”şi-a oprit toate dispozitivele de recunoaştere”, a traversat Strâmtoarea Ormuz şi s-a îndreptat către est, spre portul iranian Chabahar, au afirmat ei.

Potrivit Gardienilor Revoluţiei, drona a fost doborâtă la întoarcerea din misiune, în zona de coastă, în apropiere de Bandar-e-Jask (sud).

”LINIE ROŞIE”

Încălcarea frontierelor iraniene este ”linia roşie” de netrecut, a avertizat generalul de divizie Hossein Salami, comandantul-şef al Gardienilor revoluţiei. ”Reacţia noastră este şi va fi categorică şi absolută”.

”Protestăm faţă de toate demersurile provocatoare care aduc atingere integrităţii teritoriale a ţării noastre”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Abbas Moussavi, avertizând că ”reponabilitatea consecinţelor eventuale ale acestor acţiuni le va reveni în întregime agresorilor”.

Nicio imagine cu drona distrusă nu a fost publicată de presa iraniană.

”Informaţiile iraniene potrivit cărora dispozitivul aerian survola Iranul sunt false”, i-a replicat Statul Major american.

Potrivit Comandamentului Central al Forţelor aeriene, drona a fost doborâtă cu o rachetă de tip sol-aer deasupra Strâmtorii Ormuz.

Această strâmtoare este un punct de trecere strategic în aprovizionarea mondială cu petrol, în apropierea căreia două petroliere au fost atacate, la 13 iunie, la aprocimativ o lună după sabotaje vizând patru nave - între care trei petroliere - la intrarea în Golful Persic.

După declaraţia preşedintelui american, joi, cursul petrolului a reacţionat imediat. Deja în creştere, barilul WTI, de referinţă la New York, şi-a accentuat ascensiunea. El se situa, la ora 17.30  GMT (20.30, ora României) la 56,84 de dolari, o creştere de 5,7%.

La Londra, barilul Brent a crescut cu 3,8%, la 64,20 de dolari, după ce a crescut cu până la 4,8%.

Statele Unite au imputat aceste atacuri - care nu au fost revendicate - Iranului. Una dintre cele două nave atacate la 13 iunie a fost atinsă de o mină-ventuză ”asemănătoare celor folosite de Iran”, a dat asigurări US Navy.

Teheranul a dezminţit orice implicare şi a sugerat că atacurile de la 13 iunie ar putea să fie o înscenare a Statelor Unite, menită să justifice un recurs la forţă împotriva Iranului.

RISCUL UNUI RĂZBOI NU ESTE ”ÎNDEPĂRTAT”

Miercuri, şeful diplomaţiei germane Heiko Maas aprecia că ”riscul unui război la Golf” nu este ”îndepărtat”.

Potrivit Parisului, consilierul diplomatic al lui Emmanuel Macron, Emmanuel Bonne, a efectuat miercuri o vizită-fulger în Iran, în vederea unei ”contribuiri la o dezescaladare a tesniunilor”.

Aceste tensiuni cresc neîncetat după ce preşedintele american Donald Trump a decis, în mai 2018, să-şi retragă ţara din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian şi să reimpună sancţiuni dure Teheranului.

Însă sunt de aşteptat noi fricţiuni, după ce Iranul a anunţat că rezervele sale de uraniu îmbogăţit vor depăşi, la 27 iunie, nivelul limită prevăzut în Acordul de la Viena.

Senatul american a blocat joi o vânzare de armament către Arabia Saudită şi alte ţări arabe autorizate de către Donald Trump, un semn de neîncredere în politica prezidenţială, favorabilă Riadului.

Mai mulţi aleşi din cadrul majorităţii republicane au votat împreună cu democraţi şi s-au opus acestei vânzări, pe care administraţia Trump a autorizat-o invocând o situaţie de urgenţă provocată de Iran, cu scopul de a ocoli Congresul.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.