Nave-cisternă sau petroliere (”tanker”) ca cele atacate joi pe Marea Omar străbat mări şi riscă să fie piratate, coliziuni, iar de-acum eventuale ”atacuri geopolitice”, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aproximativ 60 de milioane de barili de produse petroliere sunt transportate zilnic cu vaporul, potrivit Agenţiei americane de informaţii despre energie (EIA).

Aproximativ o treime dintre ele trec prin Strâmtoarea Ormuz, principalul punct de transport de petrol din lume, care leagă Golful Persic de Marea Oman, unde au avut loc atacuri joi. Majoritatea exporturilor de ţiţei brut din Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite (EAU), Kuwait sau Irak tranzitează pe aici. Aceasta este totodată principala cale de transport a gazelor naturale lichefiate exportate de Qatar.

Alte mari puncte startegice de tracere sunt Strâmtoarea Malacca, între Singapore şi Indonezia, urmată de Canalul  Suez, în Egipt, şi Strâmtoarea Bab el-Mandab, care leagă Marea Roşie de Golful Aden.

Aceste coridoare fac navele ”vulnerabile la furtul unor pitaţi, la atacuri teroriste, la tulburări politice (...) şi la incidente maritime care pot conduce la marei negre dezastruoase”, scria EIA în raportul său din 2017.

GĂRZI ÎNARMATE

Alexander Booth, de la cabinetul Kpler, afirmă că navele sunt obişnuite mai ales cu atacuri ale piraţilor, care s-au dezvoltat mult în anumite zone ca Strâmtoarea Malacca sau Golful Aden, în largul coastelor Somaliei.

”Ele anunţă adesea că au gărzi înarmate la bord, atunci când trec prin anumite zone”, spune specialistul.

Însă atacuri ca cele de joi sunt, în opinia sa, ”atipice, foarte rare”.

Ele au loc la aproape o lună după ”acte de sabotaj” a patru nave - două saudite, una norvegiană şi una din EAU - la portul Fujairah, în largul EAU.

Dar şi”după luni de escaladare a tensiunilor pe tema programului nuclear iranian, Războiului din Yemen şi cursei înarmării (nucleare) în regiune”, subliniază Anthony Cordesman, un specialist de la Centrul de Studii Strategice Internaţionale.

În opinia sa, planează deja ”ameninţarea unui război hibrid”, în care de exemplu Iranul - fără să lanseze în mod oficial oofensivă majoră - iniţiază atacuri sporadice contra unor nave în regiunea Golfului Persic. Are mijloace din abundenţă - rachete, submarine sau nave mici teleghidate pline cu explozivi ori mine plutitoare.

De altfel, odată cu impunerea de sancţiuni de către Washington petroluluiiranian, petrolierele închiriate de Teheran ”îşi opresc adesea semnalul pe staelit”, cu scopul de a înşela cu privire la nivelul de petrol exportat de către ţară, afirmă Matt Smith de la cabinetul ClipperData.

În absenţa acestor semnale, care servesc de obicei la indicarea poziţiei vaporului celorlalte nave, acestea din urmă se confruntă cu ”un risc sporit de coliziune”.

În ianuarie 2018, "Sanchi", un petrolier iranian care transporta 136.000 de tone de hidrocarburi uşoare a luat foc în urma unei ciocniri cu altă navă în largul coastelor chineze.

Cei care închiriază iau în calcul toate aceste elemente şi pot să decidă să modifice anumite traiectorii, dă asigurări Alexander Booth.

”Transportul de materii prime este o problemă de optimizare”, dă el asigurări. ”Căile utilizate nu sunt neapărat cele mai evidente pe o hartă, ci sunt decise în fucţie de factori macroeconomici, compoziţia produselor, activitatea rafinăriilor, etc. Se poate întâmpla ca un cargou să  schimbe de cinci ori direcţia în mijlocul Atlanricului înainte să ajungă la destinaţie”.

În total, aproximativ 94.000 de cargouri străbat mări în lume, potrivit Conferinţei ONU cu privire la Comerţ şi Dezvoltare.

Navele care transportă materii prime solide precum cărbune sau cereale reprezintă, ca tonaj, cea mai mare parte a marinei comerciale mondiale (42,5%), cele care transportă petrol brut sau transformat reprezintă aproape 30%. Tot în categoria petrolierelor se află transportatoarele de metan (gaze lichefiate) şi chimicale (produse chimice), care reprezintă 5,6% din traficul maritim.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.