Ascensiunea aşteptată a euroscepticilor, duminică, în alegerile europene, pare că a fost oprită - în pofida victoriilor lui Marine Le Pen în Franţa, Matteo Salvini în Italia şi Nigel Farage în Regatul Unit - într-un scrutin marcat de scorul bun al ecologiştilor, relatează AFP.
Evocând o victorie, conservatorii au reclamat preşedinţia Comisiei Europene (CE) pentru capul lor de listă ("Spitzenkandidat" în germană), germanul Manfred Weber, un conservator al cărui profil creează disensiuni.
Social-democraţii (S&D), al doilea partid în Parlamentul European (PE) în urma scrutinului - cu 150 de mandate (185 în 2014), au respins această cerere, prevestind negocieri îndelungate în cursa de-acum deschisă către posturi-cheie în instituţii europene.
Potrivit proiecţiilor PE, actualizate în noaptea de duminică spre luni, Partidul Popular European (PPE, dreapta proeuropeană) rămâne - cu 179 de mandate (216 în prezent) - prima forţă în hemiciclu.
Conservatorii din PPE şi social-democraţii din S&D rămân principalele două formaţiuni în hemiciclul european, însă ei nu mai au capacitatea să formeze singuri o majoritate pentru a adopta texte legislative - ceea ce marchează sfârşitul epocii bipartizanismului.
Ei este necesar să se alieze cu ecologiştii, care îşi cresc numărul mandatelor de la 52 la 70 - mulţumită rezultatelor bune pe care le-au obţinut în Germania şi Franţa - şi cu liberalii din ALDE, inclusiv cu partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care obţin 107 mandate (69 în prezent).
Francezul, unul dintre liderii cei mai ataşaţi aprofundării construcţiei europene, a pierdut, duminică, duelul-far al acestor alegeri, în faţa partidului de extremă dreapta a lui Marine Le Pen, Rassemblement National (RN), un rezultat care ar putea să-i împiedice ambiţiile cu privire la Bătrânul Continent.
RN, care a obţinut o victorie cu aproximativ 24% din voturile exprimate în Franţa, potrivit unor sondaje, în faţa formaţiunii lui macron (22-23%), a îndemnat imediat la ”constituirea unui grup puternic” în PE din care să facă parte formaţiuni eurosceptice, forţe eteroclite care nu au reuşit să se federeze în trecut.
”VAL LIMITAT”
Le Pen speră, împreună cu Liga lui Matteo Salvini, care a obţinut - fără vreo surpriză - o victorie în Italia, cu aproximativ 30% din voturile exprimate, să federeze o largă alianţă de partide naţionaliste, eurosceptice şi populiste. Grupul lor parlamentar, ENL, este creditat cu 58 de mandate (37 în prezent).
Chiar dacă li se adaugă cele 58 de mandate ale grupului ECR (Partidul Conservator britanic şi polonezii la putere din PiS, învingători în alegerile europene), extrema dreaptă, euroscepticii şi eurofobii rămân - cu 172 de mandate - departe de majoritate în PE (376 de mandate).
Partidele de extremă stânga obţin, la rândul lor 52 de mandate (38 în prezent).
Este dificil să se ia în calcul, în prezent, o apropiere cu grupul populist EFDD - în care se află Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem) italiană şi în care ar urma să intre partidul eurofob al lui Nigel Farage, marele învingător al alegerilor în regatul Unit, cu 31,5% -, în contextul în care disensiunile sunt foarte puternice.
”Valul de partide naţionaliste şi eurosceptice este foarte lomitat, dacă lăsăm deoparte RN şi Liga”, apreciază Eric Maurice, un analist la Fundaţia Robert Schuman, intervievat de AFP.
”Dacă (liderul populist ungar Viktor) Orban nu se mişcă, nu văd cum s-ar putea mişca liniile actualelor grupuri”, adaugă el.
Învingător detaşat în alegerile europene în ţara sa, premierul suveranist ungar este suspendat din grupul democrat-creştin din PPE, din cauza derapajelor sale împotriva Bruxellesului.
În Austria, partidul conservator al cancelarului austriac Sebastian Kurz a obţinut o victorie, urmat de social-democraţi şi partidul de extremă dreapta FPÖ, afectat de ”ibizagate”, potrivit unor estimări.
În Spania, şeful Guvernului spaniol Pedro Sanchez este singurul socialist mare învingător în scrutin, într-o ţară mare.
”NOR MIC”
Alegerile europene au fost marcate, de asemenea, de rezultatele bune ale ecologiştilor, care speră să devină un interlocutor indispensabil în acest peisaj politic mai fragmentat ca niciodată.
Ei se clasează în Franţa pe un neaşteptat loc trei - cu 12% din voturile exprimate. Acest rezultat este un ecou al scorului înregistrat în Germania de Verzi, clasaţi pe locul doi potrivit sondajelor, imediat după tabăra de centru-dreapta a Angelei Merkel, care înregistrează un scor slab istoric.
”O mare victorie!”, şi-a exprimat satisfacţia şefa listei ecologiştilor în PE, germana Ska Keller. "Sunt pe un nor mic”, a subliniat belgianul Philippe Lamberts.
Nivelul prezenţei în aceste alegeri rămâne inferior celui al scrutinelor naţionale, însă el se situează - cu 50,5% - la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, potrivit PE.
Această mobilizare marchează o lovitură ce opreşte eroziunea continuă care caracterizează alegerile europene din 1979,
Aproximativ 427 de milioane de europeni au avut vârsta participării la scrutin, pentru a alege pe o perioadă de cinci ani cei 751 de membri ai PE, o adunare care şi-a sporit treptat puterile.
Scrutinul a avut loc joi în Regatul Unit, care s-a resemnat să le organizeze în ultimul moment, după o nouă amânare a Brexitului, stabilit cel mai târziu la 31 octombrie.
Mandatele aleşilor britanici urmează să înceteze la ieşirea ţării lor din UE şi să fie redistribuite - în parte - altor ţări.
Noile echilibre în hemiciclu urmează să fie determinante în cursa către posturile-cheie în instituţiile europene - mai ales cel de succesor la conducerea CE al lui Jean-Claude Juncker, membru PPE, care este necesar să obţină susţinerea a cel puţin 376 din cei 751 de eurodeputaţi.
Şefii de stat şi de guverne se întâlnesc încă de marţi într-un summit pentru a discuta despre viitoarele nominalizări.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
