Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a anunţat, luni, că respinge introducerea obligativităţii încheierii anuale de către societăţi a asigurării de răspundere profesională.
Preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a declarat luni că introducerea de noi sarcini administrative şi fiscale pentru întreprinderi, sub sancţiunea dizolvării societăţii, va avea un impact deosebit asupra start-up-urilor.
"CNIPMMR respinge propunerile făcute privind introducerea obligativităţii încheierii anuale a unei asigurării de răspundere profesională pentru acoperirea cheltuielilor procedurilor de insolvenţă, dizolvare, lichidare şi radiere judiciară", a declarat luni Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.
Acesta spune că firmele riscă să nu îşi mai poată desfăşura activitatea, fiind sub ameninţarea dizolvării, în acelaşi timp având loc şi o descurajare a iniţiativei antreprenoriale.
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) a pus în dezbatare publică în data de 19 aprilie proiectul de Lege privind registrul comerţului, prin care doreşte să modifice şi Legea societăţilor nr.31/1990, prin introducerea de noi sarcini administrative pentru antreprenori, respectiv încheierea obligatorie anuală a unei asigurări de răspundere profesională. Proiectul de lege prevede că în termen de şase luni de la intrarea în vigoare, profesioniştii înregistraţi în registrul comerţului au obligaţia încheierii asigurării de răspundere profesională pentru insolvenţă, dizolvare, lichidare şi radiere judiciară, sub sancţiunea dizolvarea societăţii.
Astfel, se propune ca societăţile să fie obligate să încheie anual asigurare de răspundere profesională care să acopere cel puţin cheltuielile de derulare a procedurilor de insolvenţă, dizolvare, lichidare şi radiere judiciară. În plus, asigurarea anuală încheiată se depune la oficiul registrului comerţului, în vederea înregistrării.
În cazul în care profesioniştii nu îşi îndeplinesc obligaţia de înregistrare, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din oficiu, pe cheltuiala acestora, după caz, va putea pronunţa dizolvarea societăţii.
"Din expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege, observăm că iniţiatorul nu a efectuat Testul IMM şi nici nu are de gând să facă acest lucru, din moment ce în cadrul Secţiunii a 3-a, Impactul socio-economic al proiectului de act normativ, la rubrica Impactul asupra mediului afaceri se menţionează 'Nu este cazul'. Acest tip de asigurare nu trebuie confundat cu asigurarea de răspunde profesională, încheiată de avocaţi, notari, medici, etc., prin care se acoperă răspunderea pe care şi-au asumat-o contractual faţă de clienţi/beneficiari pentru prejudiciile cauzate acestora", spun reprezentanţii CNIPMMR.
De asemenea, nu este clar care sunt societăţile de asigurări care vor dori să vândă această asigurare start-up-urilor şi IMM-urilor în general, fiind cunoscut faptul că acestea sunt supuse cel mai des riscului de încetare a activităţilor.
"Pe piaţa asigurărilor constatăm că nu există la ora actuală astfel de servicii oferite IMM-urilor, societăţile de sigurare nefiind interesate în oferirea acestui tip de poliţă. În puţinele cazuri în care asigurătorii sunt de acord să ofere astfel de poliţe, acestea sunt oferite companiilor care au şi alte tipuri de poliţe cumpărare şi deţin un lung istoric de colaborare cu asigurătorul respectiv, coroborat cu faptul că nu se oferă această asigurare pentru toate obiectele de activitate (practic se oferă doar unora din marile companii)", adaugă Florin Jianu.
Nu este clar care va fi costul acestei asigurări care să acopere cel puţin cheltuielile de derulare a procedurilor de insolvenţă, dizolvare, lichidare şi radiere judiciară, întreprinzătorii fiind obligaţi să achite costuri pe care nu le pot controla, ele ţinând de voinţa altor companii private.
CNIPMMR reaminteşte că există Fondul de lichidare, constituit conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
Legea prevede că toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea şi comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar şi/sau de lichidatorul judiciar, vor fi suportate din averea debitorului.
În plus, în lipsa disponibilităţilor în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, "plăţile urmând a fi făcute potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza unui buget previzionat".
Fondul de lichidare este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, dar şi din preluarea a 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, inclusiv din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului.
"CNIPMMR nu susţine introducerea de noi costuri pentru IMM-uri şi propune pentru finanţarea fondul de lichidare, majorarea la 4% de la 2% a sumelor recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, inclusiv din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, în situaţia în care sumele necesare nu sunt suficiente pentru fondul de lichidare, iar bugetul de stat nu are capacitatea de susţinere a acestuia", precizează conducerea CNIPMMR.
Astfel, costurile necesare acoperirii cheltuielilor de derulare a procedurilor de insolvenţă, dizolvare, lichidare şi radiere judiciară sunt suportate de întreprinderile aflate în această situaţie şi nu de toate societăţile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
