Germania face eforturi mari pentru a adopta legi noi şi a atrage investiţii private, pentru a obţine o parte din profitabilă piaţă spaţială, care până în 2040 ar putea ajunge la o valoare de 1.000 de miliarde pe an, concurenţa din partea Chinei, Statelor Unite şi chiar şi a Luxembourgului fiind intensă, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Companii din Europa, Asia şi Statele Unite pun bazele operaţiunilor lor pe un segment aflat în dezvoltare, care promite contracte pentru activităţi pornind de la explorare la mineritul resurselor din spaţiu.

Între companiile care vor profita probabil de creşterea cheltuielilor Germaniei se află Airbus, care deţine în parteneriat producătorul rachetelor spaţiale europene Ariane şi OHB, din Bremen.

Noua legislaţie ar limita răspunderea financiară şi juridică a companiilor private în cazul unor accidente pe orbită, ar stabili standarde pentru operaţiunile spaţiale şi ar oferi stimulente pentru proiectele noi, a declarat ministrul german al Economiei.

Comisarul pentru spaţiu şi industria aerospaţială din cadrul ministerului, Thomas Jarzombek, ar putea depune proiectele de lege în Parlament în acest an. Iniţiativa are loc în timp ce companiile şi organizaţiile comerciale presează autorităţile să stabilească un cadru legal pentru noua piaţă, pentru a încuraja investiţiile private.

”Tragem un semnal de alarmă că Germania şi Europa rămân în urma Chinei şi Statelor Unite în domeniul spaţiului. Ne aflăm la o răscruce de importanţă majoră, de care va depinde rămânerea noastră la vârf”, a declarat Dirk Hoke, director pentru spaţiu la grupul aerospaţial european Airbus.

Germania este cea mai puternică economie europeană şi a patra mare economie a lumii. Cu toate acesstea, bugetul alocat spaţiului a fost doar al şaptelea din lume în 2018, de circa 1,1 miliarde de dolari, puţin peste jumătate din cel al Franţei, aflată pe locul al cincilea, potrivit datelor preliminare ale firmei de cercetare Euroconsult din Paris.

Suma alocată de Germania spaţiului, care exclude contribuţia la programele pan-europene, este cu mult sub bugetul alocat de Statele Unite, de aproape 40 de miliarde de dolari, care este cel mai mare din lume.

Hoke a spus că un nou program lunar Gateway, susţinut de NASA, oferă o şansă pentru Germania şi alte state europene să joace un rol major.

Programul implică proiectarea şi dezvoltarea unei mici nave spaţiale care să orbiteze Luna şi care să servească drept bază temporară pentru astronauţi şi ca bază de lucru pe suprafaţa Lunii şi ulterior pentru misiunile către Marte. NASA vrea ca proiectul Gateway să fie finalizat până în 2026, dar Washingtonul vrea ca oamenii să revină pe Lună până în 2024, ceea ce ar putea accelera programul.

Germania riscă plecarea unor specialişti, în condiţiile în care companii din toată lumea se gândesc cum pot fi extrase minerale din asteroizi, în următorul deceniu.

Unele companii analizează mutarea în Luxembourg, care a adopta legi pentru limitarea răspunderii şi relaxarea restricţiilor în operaţiunile miniere. Ducatul a înfiinţat şi un fond de investiţii de 100 de milioane de euro pentru proiecte.

Berlinul presează totodată Naţiunile Unite să stabilească standarde pentru mineritul pe Lună, asteroizi şi alte obiecte din Spaţiu.

În 2015, Statele Unite au adoptat o lege care încurajează companiile private să efectueze activităţi de minerit în afara Pământului şi oferă firmelor dreptul de a revendica resurse pe care vor putea la un moment dat să le extragă de pe corpuri cereşti.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA), care are 18 state membre, coordonează cooperarea în domeniul spaţiului şi lansările, dar statele individuale au propriile activităţi de cercetare şi interese, finanţate în afara bugetului ESA.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.