Raportul final al anchetei ruse urmează să fie publicat joi, într-o versiune cenzurată de o serie de detalii - informaţii sensibile, confidenţiale, compromiţătoare - care riscă să frustreze opinia publică americană, relatează AFP.
Autorul raportului, procurorul special Robert Mueller, şi-a efectuat investigaţiile în cel mai mare secret timp de 22 de luni.
La 22 martie, el a închis ancheta şi i-a transmis un raport de aproape 400 de pagini secretarului Justiţiei Bill Barr, fără să spună un cuvânt.
Secretarul Justiţiei, un jurist experimentat, are la discreţie publicarea documentului.
Pentru moment, el a anunţat că Robert Mueller nu a găsit vreo probă a unei înţelegeri între Rusia şi anturajul lui Donald Trump în campania electorală din 2016 şi a apreciat că nu are probe să-l urmărească pe preşedintele american în legătură cu o obstrucţionare a justiţiei.
În rest, el a trimis la raportul final al lui Robert Mueller şi a promis cea mai mare transparenţă.
Acest Attorney General al Statelor Unite a precizat că este obligat de cadrul legal să cenzureze patru tipuri de informaţii de ochii publicului.
Raportul final a fost mai întâi cenzurat de toate detaliile care ar putea să identifice vreo sursă a serviciilor de informaţii sau vreun informator al poliţiei federale (FBI), a spus el.
Este cenzurat, de asemenea tot ceea ce ar putea aduce atingere vreunei anchete în curs. Or procurori de la New York şi Washington anchetează pe baza unor informaţii descoperite de Robert Mueller, şi anume cu privire la sume vărsate în timpul campaniei unor femei care se prezintă drept foste amante ale lui Donald Trump.
MARI JURII
Sunt cenzurate, de asemenea, date susceptibile să dăuneze reputaţiei actorilor ”periferici”, pe care justiţia a decis să nu-i urmărească. Acest lucru ar putea să-i privească pe ginerele sau pe fiii lui Trump, citaţi o vreme în ancheta cu privire la o presupusă complicitate cu Rusia.
Ultimul tip de cenzură vizează elemente obţinute de un ”mare juriu”.
Un instrument-cheie în dreptul american, aceste colective de cetăţeni traşi la sorţi au ca misiune să decidă dacă este oportun să trimită un suspect să fie judecat la tribunal.
Constituţia face această procedură obligatorie în cazul unor acuzaţii grave, iar procurorul Mueller a pus pe picioare cel puţin două mari jurii, unul la Washington, iar celălalt în statul vecin, Virginia, pentru a-l asista în anchetă.
Marile jurii sunt dotate cu puteri mari - ele pot să ceară documente şi să convoace martori - şi operează în deplină confidenţialitate.
Acest secret vizează să asigure faptul că martorii vorbesc liber şi că reputaţia suspectului rămâne intactă în cazul în care nu se reţine vreo acuzaţie împotriva sa.
Într-un document publicat joi, un cod de culoare permite să se înţeleagă din ce categorie face parte pasajul cenzurat.
Potrivit The Washington Post (WP), care citează ”persoane familiare cu subiectul”, versiunea pe care Departamentul Justiţiei o va publica va fi doar uşor cenzurată.
Textul va arăta, potrivit acestor surse, că procurorul special a decis că nu poate ajunge la o concluzie cu privire la problema unei posibile obstrucţionări a justiţiei, pentru că era dificil să determine care erau intenţiile lui Trump în acest domeniu şi pentru că unele dintre acţiunile sale ar putea fi considerate drept inocente.
”DIVULGĂRI”
Opoziţia democrată a anuţat că ea consideră motivele invocate ”legitime în vederea împiedicării publicului de a avea acces la anumite informaţii”, dar cu scopul de a ”priva Congresul” de ele.
Ea îl suspectează pe Bill Barr că vrea să ascundă elemente stânjenitoare pentru preşedintele Trump şi cere ca raportul integral să fie transmis comisiilor parlamentare abilitate şi obişnuite să trateze informaţii confidenţiale.
”În acest stadiu, nu intenţionez să transmit raportul Mueller integral vreunei comisii”, a declarat Barr săptămâna trecută, evocând un risc al unor ”divulgări”.
În cazul în care va rămâne pe această poziţie, democraţii ar putea să facă apel la justişie, şi anume pentru a încerca să obţină ridicarea secretului care înconjoară marile jurii.
Însă această cale ar putea să fie complicată de o hotărâre a unei Curţi federale de Apel, care a reafirmat la începutul lui aprilie confidenţialitatea acestei proceduri, într-un caz fără legătur cu ancheta rusă.
Democraţii ar putea, de asemenea, să folosească puterile de anchetă ale Camerei Reprezentanţilor, asupra căreia deţin controlul, pentru a obţine documentul sau a-l obliga pe procurorul Mueller să depună mărturie în faţa lor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
