Comisarul european pentru justiţie Vera Jourova a declarat luni în PE, la dezbaterea despre statul de drept în România, că dezbaterea este despre riscuri foarte concrete ca în România să se facă paşi înapoi în legătură cu statul de drept, ea spunând că nu s-au făcut progrese în urma recomandărilor din MCV şi a apreciat că există risc de ingerinţă în justiţie în cazuri de corupţie.
"Comisia a spus foarte clar Parlamentului European şi nu numai că urmăreşte cu atenţie şi preocupare evoluţiile în legătură cu statul de drept în România, a spus repetat că România trebuie să revină pe calea reformelor şi trebuie să o facă urgent şi să meargă înainte, nu să dea înapoi, şi să nu facă nimic pentru a reversa progresele făcute în ultimii ani. Comisia şi, în mod deosebit, prim-vicepreşedintele Frans Timmermans, a comunicat cu primul-ministrul Dăncilă şi cu experţii, s-au întâlnit de mai multe ori şi au avut discuţii constructive. Comisia a spus întotdeauna foarte clar că vorbele de dragul vorbelor nu vor fi suficiente şi că e nevoie de acţiuni concrete din partea României mai repede, nu mai târziu. Colegiul a discutat despre situaţie acum două săptămâni, regretabil, nu am putut să ajungem la concluzia că România e din nou pe calea cea bună. Dacă nu se răspunde preocupărilor noastre, Comisia va trebui să acţioneze, să folosească mijloacele pe care le are la dispoziţie. Dezbaterea de azi nu e despre chestiuni tehnice şi ne dorim să vedem informaţii noi în legătură cu ce am identificat deja în noiembrie. Nu s-au făcut progrese în legătură cu recomandările din MCV şi evoluţiile din România în transpunerea unor directive au dus la preocupări în legătură cu o posibilă incompatibilitate cu dreptul european. S-a erodat încrederea în urma unor ordonanţe recente şi unor proceduri controversate de numire. Situaţia legată de numirea viitorului procuror-şef în Parchetul European nu a facilitat lucrurile", a declarat Vera Jourova.
Ea a precizat că discuţia din PE este despre riscuri foarte concrete ca în România să se facă noi paşi înapoi în legătură cu statul de drept, în mod specific în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.
"În primul rând, posibilele modificări ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, aceste lucruri fundamentale, trebuie pregătite cu atenţie, e nevoie de consultări ale magistraţilor, ale actorilor interesaţi şi de o înţelegere foarte bună a consecinţelor schimbărilor. Orice acţiuni trebuie să fie compatibile cu dreptul european şi cu obligaţiile internaţionale şi cu recomandările din MCV în legătură cu lupta împotriva corupţiei. Autorităţile române şi-ar asuma un risc dacă ar proceda fără a face aceste lucruri şi astfel s-ar crea o situaţie de impunitate de facto pentru personalităţi de nivel înalt care au fost pedepsite, au fost condamnate pentru corupţie. În legătură cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în urma unei decizii a Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte schimbări în completele de magistraţi, de judecători, ne punem întrebări în legătură cu ce e necesar. Aceste lucruri nu pot fi separate de consecinţele potenţiale ale redeschiderii unor cazuri din trecut, lucru care în sine ar însemna o interferenţă majoră în independneţa magistraţilor. Există un risc de ingerinţă în sistemul de justiţie, inclusiv în cazuri de corupţie, şi acest lucru nu poate fi ignorat", a argumentat comisarul european.
În ceea ce priveşte numirile de procurori şi mai ales nevoia de un sistem robust, indepenent, pentru numirile de procurori la nivel înalt, ea a spus căcacest lucru nu este nou, dar în mod regulat echilibrele nu au fost respectate.
"Procedurile sunt extrem de controversate când vine vorba de numirea procurorilor la nivel înalt , procuror general şi procuror-şef al DNA. În al patrulea rând, Secţia Specială pentru anchetarea magistraţilor - au fost deja exprimate preocupări în legătură cu această structură în raportul MCV. De asemenea, Comisia de la Veneţia şi GRECO au exprimat preocupări, dar Guvernul consolidează această structură. Toate aceste elemente, toate, ne suscită îngrijorări, împreună şi separat, şi arată o tendinţă extrem de îngrijorătoare. Situaţia din România este extrem de volatilă, au fost luate grăbit decizii în legătură cu chestiuni esenţiale. Dacă nu se răspunde corespunzător acestor preocupări, Comisia va acţiona cu toate mijloacele pe care le are la dispoziţie. Deci Comisia cere României să poarte aceste consultări, să ajungă cât mai aproape de un consens şi să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi din procesul MCV. Nu e prea târziu ca România să revină pe calea reformelor", a conchis Jourova.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
