Finlanda ar putea avea primul premier de stânga din ultimii 20 de ani după alegerile parlamentare de duminică, votanţii fiind îngrijoraţi de sistemul lor de ajutoare sociale în urma creşterii costurilor pentru o populaţie care devine din ce în ce mai bătrână, scrie The Guardian.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Dacă sondajele de opinie sunt corecte însă, posibilitatea ca Social Democraţii să ajungă la putere ar putea fi afectată de o creştere a susţinerii faţă de Partidul Finlandezilor, o grupare naţionalistă care se foloseşte de atmosfera anti-imigraţie din ce în ce mai prezentă în statele nordice.

Conform unui sondaj comandat de televiziunea de stat Yle, Social Democraţii ar putea ieşi pe primul loc cu 19% din voturi, oferindu-i prima şansă liderului Antti Rinne de a forma guvernul.

Pe locul doi s-ar clasa Partidul Finlandezilor cu 16,3% din voturi, gruparea crescând rapid în popularitate de la începutul anului în urma unor cazuri de abuzuri sexuale comise de cetăţeni străini.

Rinne numeşte atitudinea partidului său ca fiind „calea de mijloc”, preferând o imigraţie bazată pe muncă pentru a compensa faţă de populaţia din ce în ce mai bătrână a Finlandei dar care ar permite şi primirea unor refugiaţi din motive umanitare.

Fostul lider de sindicat în vârstă de 56 de ani a promis şi creşterea taxelor pentru a finanţa ajutoarele sociale şi a combate inegalitatea economică, despre care a afirmat că a crescut sub conducerea coaliţiei de centru-dreapta a premierului Juha Sipila.

Promisiunile sale privind mărirea taxelor nu va alunga suporterii partidului, mulţi dintre ei punând preţ pe ajutoarele sociale din Finlanda.

Însă îi va fi greu lui Rinne să formeze o coaliţie funcţională dacă Partidul Finlandezilor va avea un scor mare şi mai ales având în vedere că pe locul trei se va clasa cel mai probabil Coaliţia Naţională a ministrului Finanţelor, Petteri Orpo, cel care a numit politicile economice ale lui Rinne ca fiind „iresponsabile”.

Rinne a exclus posibilitatea formării unui guvern cu naţionaliştii conduşi de Jussi Halla-aho, un politician de 47 de ani, susţinător al politicilor anti-imigraţie.

Cu mai puţin de două luni până la alegerile europarlamentare, scrutinul din Finlanda este monitorizat la Bruxelles. Un rezultat puternic pentru Partidul Finlandezilor ar putea mobiliza un bloc naţionalist care riscă să schimbe politicile din UE.

Partidele anti-imigraţie din UE au anunţat că îşi vor uni forţele după alegerile europarlamentare, o mişcare care le-ar oferi o voce importantă privind felul în care este condus continentul.

La fel cum Social Democraţii beneficiază de sentimentele de insecuritate printre votanţii bătrâni şi săraci ai Finlandei, Partidul Finlandezilor argumentează că Finlanda a mers prea departe în gestionarea unor probleme precum schimbările climatice şi imigraţie.

Votul a început la ora locală 09:00 (08:00 ora României) iar urnele se vor închide la ora locală 20:00. În total, 19 partide s-au înscris la alegeri, opt dintre ele având locuri în parlament în prezent, printre care se numără şi Partidul Verzilor care va obţine conform sondajelor 12,2% dar şi Partidul Feminist, înfiinţat acum doi ani.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.