Noul preşedinte interimar al Kazahstanului, învestit miercuri, la o zi după demisia-surpriză a lui Nursultan Nazarbaiev, a propus imediat schimbarea numelui capitalei cu cel al prenumelui celui care a condus timp de aproape 30 de ani această ţară din Asia Centrală, relatează AFP.
Nursultan Nazarbaiev, singurul lider pe l-a cunoscut Kazahstanul independent, a creat o surpriză, anunţându-şi marţi demisia la televiziune. El îşi păstrează, însă, funcţii importante care ar trebui să-i asigure un rol important în politica ţării.
Un semn al influenţei pe care şi-o păstrează acest autocrat, în vârstă de 78 de ani, este faptul că fiica sa, Dariga Nazarbaieva, în vârstă de 55 de ani a fost numită miercuri preşedintă a Senatului.
Ea îi succedă astfel lui Kassym-Jomart Tokaiev, în vârstă de 65 de ani, care a fost învestit miercuri preşedinte interimar, într-o ceremonie, cu mare pompă, în Parlament.
În primul său anunţ, cel care urmează să ocupe acest post până la viitoarele alegeri prezidenţiale, în aprilie 2020, a propus ca numele capitalei, Astana, să fie schimbat în ”Nursultan”.
This is the new President of #Kazakhstan: Kassym-Jomart Tokayev. He studied in Moscow's renowned @mgimo university and is known to be an expert on China. pic.twitter.com/AQiSHyqRnv
— Ali Özkök (@Ozkok_) March 20, 2019
”Lumea a fost ieri (marţi) martora unui eveniment istoric”, a declarat preşedintele, salutând decizia ”înţeleaptă” a ”reformatorului” Nursultan Nazarbaiev.
Nazarbaiev, prezent la ceremonie, a fost aplaudat timp de mai multe minute de către deputaţi şi senatori, în timp ce era aşezat.
Astana, un oraş cu aproximativ 800.000 de locuitori, cu zgârie-nori futurişti, a ieşit din stepele Kazahstanului prin voinţa lui Nursultan Nazarbaiev şi a devenit capitala ţării din Asia Centrală în 1997, în locul Almatî, situat la 1.000 de kilometri mai la sud.
Cuvântul ”Astana” înseamnă literalmente ”capitală”, iar zvonuri circulau de mult timp cu privire la faptul că oraşul ar putea lua numele celui care l-a transformat.
SUCCESOR?
Nursultan Nazarbaiev a preluat conducerea Kazahstanului pe când acest teritoriu încă necunoscut era o republică sovietică, în 1989, ca prim secretar al Partidului Comunist, şi a păstrat puterea după independenţă, în 1991.
Reales în patru rânduri, cu o majoritate zdrobitoare, în alegeri care nu au fost recunoscute vreodată drept libere şi corecte de către observatori internaţionali, el a exercitat un control total asupra ţării timp de aproape trei decenii, lăsând puţin loc opoziţiei sau unei prese libere.
În pofida demisiei sale, el va deţine puteri sporite după plecarea sa, păstrând preşedinţia partidului aflat la putere şi a Consiliului Securităţii, o instanţă dotată cu un statut constituţional printr-o lege adoptată în 2018, dar şi titlul de ”părintele naţiunii” - care-i garantează imunitatea judiciară.
”Opinia lui Nazarbaiev va fi de o importanţă specială; unele (opinii ale sale) ar putea să fie prioritare în dezvoltarea şi adoptarea deciziilor strategice”, a subliniat, în cursul ceremoniei de învestire noul preşedinte Tokaiev.
Kassym-Jomart Tokaiev este un diplomat experimentat, care profesează încă din perioada sovietică. El a fost director general la Biroul kazah la ONU, la Geneva, din 2011 în 2013, după ce a fost în două rânduri ministru de Externe, iar o dată premier.
Însă experţii au păreri împărite despre adevăratul succesor, care urmează să preia frâiele în alegerile din aprilie 2020. Unii avanseazănumele actualului premier, Askar Mamin, în vârstă de 53 de ani.
Indiferent cine va fi succesorul lui Nazarbaiev, el se va confrunta cu o nemulţumire socială aflată în creştere în această ţară cu 18 milioane de locuitori, de patru ori mai mare decât Franţa.
Bogat în petrol şi gaze naturale şi primul producător mondial de uraniu, Kazahstanul reprezintă cea mai importantă economie din Asia Centrală. Însă ţara este afectată din 2014 de o scădere a preţului hidrocarburilor şi de criza economică a aliatului său rus, care a condus la deprecierea monedei kazahe.
Aceste dificultăţi l-au determinat pe Nazarbaiev să destituie brusc pe Guvernul kazah, căruai i-a reproşat că nu a ştiut să diversifice o economie foarte dependentă de hidrocarburi.
Nazarbaiev a promis atunci măsuri sociale în valoare de mai multe miliarde de euro, cu scopul de a răsounde nemulţumirii tot mai mari a populaţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
