Coreea de Nord a înregistrat anul trecut cele mai mici recolte din ultimii zece ani, a anunţat miercuri ONU, iar producţia agricolă a fost afectată de catastrofe naturale, o lipsă de terenuri arabile şi o agricultură ineficientă, relatează AFP.
Vizată de sancţiuni dure din partea comunităţii internaţionale, din cauza programelor sale nuclear şi balistic, ţara suferă de penurii alimentare cronice.
Recoltele de anul trecut s-au ridicat la 4,95 de milioane de tone, în scădere cu 500.000 de tone, precizează ONU în raportul său din 2019 ”Nevoi şi priorităţi”.
Este vorba despre ”cea mai mică producţie de peste un deceniu”, a anunţat într-un comunicat coordonatorul rezident al ONU pentru Coreea de Nord Tapan Mishra. "Acest lucru s-a tradus într-un important deifcit alimentar”.
Rezultatul este că 10,9 milioane de persoane din Coreea de Nord - reprezentând 43% din populaţia totală - au nevoie de un ajutor umanitar, cu 600.000 de oameni mai mulţi decât anul trecut, ceea ce implică un risc sporit de malnutriţie şi boli.
Însă, în timp ce numărul persoanelor care au nevoie de ajutor creşte, ONU a fost nevoită să-şi reducă obiectivul persoanelor de ajutat de la şase la 3,8 milioane, întrucât organizaţia încearcă să ajungă la persoanele cele mai nevoiaşe.
Finanţările sunt, de asemenea, cu mult mai mici decât necesarul.
”COST UMAN NEMĂSURABIL”
Mishra precizează că doar 2,4% din banii ceruţi anul trecut au fost adunaţi, adăugând că este vorba despre ”unul dintre planurile umanitare cel mai puţin bine finanţate din întreaga lume”.
Anumite agenţii au fost nevoite să-şi reducă amploarea programelor, eventual să oprească proiecte, a declarat el, îndemnând donatorii ”să nu lase consideraţii politice să stea în calea răspunsului lor la nevoi umanitare”.
”Costul uman al incapacităţii noastre de a răspunde nu este măsurabil”, a declarat el, adăugând că sancţiunile au creat întârzieri neprevăzute şi constituie o provocare la adresa programelor umanitare, în contextul în care acestea nu sunt vizate de rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU care definesc sancţiunile.
Coreea de Nord este condamnată cu regularitate de către comunitatea internaţională, din cauză că acordă mai degrabă prioritate programelor sale militare, în loc să se ocupe cu prioritate de populaţia sa - un dezechilibru care este, în opinia unora, încurajat de programele de ajutor umanitar ale ONU.
Înaintea summitului său de săptămâna trecută, la Hanoi, cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un, preşedintele american Donald Trump a apreciat, în mai multe rânduri, că Nordul ar putea deveni o mare putere economică în cazul în care renunţă la arsenalele sale nuclear şi balistic. Această perspectivă nu a fost suficientă pentru a permite un acord între cei doi.
Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale, cu sediul la Washington, a anunţat pe baza analizei unor imagini satelitare, că semne de activitate erau ”evidente” la instalaţia de testare a rachetelor cu rază lungă de acţiune, ceea ce sugerează că Phenianul ar putea să se fi angajat în ”reconstrcuţia rapidă” a acestuia după eşecul reuniunii de la Hanoi.
34% MAI PUŢINI CARTOFI
Coreea de Nord a cunoscut o industrializare rapidă după Războiul Coreei (1950-1953) şi a fost, o vreme, mai bogată ca Sudul. Ajutorul financiar al Moscovei a contribuit la o contrabalansare a proastei gestionări.
Însă acest lucru s-a încheiat odată cu prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, care a fost urmată, în anii '90 de o foamete foarte gravă.
Acest episod tragic face parte din trecut, însă agricultura nord-coreeană rămâne afectată de faptul că Phenianul nu are acces la ultimele tehnologii sau îngrăşăminte. Consecinţa este că randamentul este mult inferior mediilor mondiale.
Este vorba de aemenea despre o ţară muntoasă, în care doar 20% din terenuri sunt propice agriculturii.
Coreea de Nord s-a confruntat totodată, în iulie şi august, cu un val foarte puternic de căldură, urmat de inundaţii provocate de taifunul Soulik. Aceste evenimente meteorologice au condus la scăderea recoltelor de orez şi grâu cu 12 până la 14%.
Impactul acestor fenomene a fost mult mai vizibil în Nord decât în Sud, deşi evenimentele climaterice au avut aceeaşi intensitate în toată peninsula. Guvernul sud-coreean a anunţat c producţia sud-coreeană de orez a scăzut cu 2,6%.
Producţia nord-coreeană de soia a scăzut anul trecut cu 39%, iar cea de cartofi - promovată de Kim Jong Un drept mijloc de remediere a penuriilor - a scăzut cu 34%, potrivit ONU.
Phenianul a transmis luna trecută ONU că, în acest an îi vor lipsi 1,4 milioane de tone de hrană,
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
