Moldovenii - împărţiţi între un viraj proeuropean şi o apropiere de Moscova - au ales duminică un Parlament fără o majoritate clară - dominat de proruşi (PSRM - 31,15%), urmaţi de proeuropeni (ACUM DA şi PAS - 26,84% şi PDM (23,62%), iar formaţiunea lui Ilan Shor a intrat în Legislativ (PP Şor - 8,32%), potrivit rezultatelor finale în scrutinul proporţional anunţate luni seara de Comisia Electorală Centrală.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Moldovenii - împărţiţi între un viraj proeuropean şi o apropiere de Moscova - au ales duminică un Parlament fără o majoritate clară - dominat de proruşi (PSRM - 31,15%), urmaţi de proeuropeni (ACUM DA şi PAS - 26,84% şi PDM (23,62%), iar formaţiunea lui Ilan Shor a intrat în Legislativ (PP Şor - 8,32%), potrivit rezultatelor finale în scrutinul proporţional anunţate luni seara de Comisi Electorală Centrală.

La o zi după un vot pătat - porivit observatorilor - de ”puternice indicii cu privire la cumpărarea de voturi”, aceste rezultate definitive, inclusiv în scrutinul uninominal, reflectă disensiunile care afectează de ani de zile această foarte săracă fostă republică sovietică, situată între Ucraina şi România, scrie AFP.

La cinci ani după semnarea unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană (UE), Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM) al preşedintelui Igor Dodon - foarte favorabil liderului rus Vladimir Putin - se clasează pe primul loc cu 31,15% din voturle exprimate şi 35 din cei 101 deputaţi.

Dominând fostul Parlament, Partidul Democrat din Moldova (PDM) al foarte bogatului Vladimir Plahotniuc se clasează abia al treilea, cu 23,6%, dar ţinând cont de rezultatul scrutinului uninominal, care se ponderează cu votul proporţional, el obţine al doilea grup, de 30 de deputaţi.

Pe locul doi, cu 26,8% din voturile exprimate, alianţa proeuropeană ACUM urmează să fie reprezentată de 26 de aleşi.

Partidul omului de afaceri Ilan Shor - condamnat în cadrul unei uriaşe fraude de un miliard de dolari - a intrat în Parlament cu 8,3% din voturi.

Niciun partid nu obţine, astfel, majoritatea absolută, pentru a stabili orientarea pe care să o ia o ţară care se confruntă de ani de zile cu crize poltice repetate.

Mulţi dintre cei 3,5 milioane de locuitori ai ţării vor să se păstreze relaţii strânse cu Moscova şi l-au ales la preşedinţie, în 2016, pe Igor Dodon. Alţii, inclusiv membrii Guvernului actual, vor să urmeze exemplul României, cu care Republica Moldova împărtăşeşte o lungă istorie şi o limbă comună, şi să-şi întoarcă privirea către UE.

”NU SUNT EXCLUSE” NOI ALEGERI 

În cazul în care partidele nu reuşesc să formeze o coaliţie, preşedintele Igor Dodon a evocat posibilitatea unor noi alegeri ”la începutul verii sau la sfârşitul lui iunie”.

”Dacă (o majoritate) se compune dintr-un singur partid cu transfugi de la alte partide, atunci mai bine se organizează imediat alegeri anticipate”, a avertizat el.

Partidul său a anunţat deja că vrea să conteste rezultatele, denunţând ”fraude grosolane”.

Salutând ”o concurenţă reală”, observatori din cadrul Orgaizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au denunţat ”indicii puternice ale unei cumpărări de voturi şi unor abuzuri ale resurselor statului”, citând ca exemplu autobuze întregi de alegători aduşi din regiunea separatistă Transnistria.

Ei subliniază în raportul lor asupra ”controlului presei de către actori politici” şi ”confuzia” creată de schimbarea sistemului electoral, care îmbină pentru prima oară alegerile proporţionale şi scrutine locale.

Andreï Năstase şi Maïa Sandu, principalii reprezentanţi ai Alianţei ACUM, au îndemnat comunitatea internaţională ”să nu recunoască prea repede rezultatele” scrutinului, pe care le-au catalogat drept ”falsificate” şi o ”pagină sumbră în istoria electorală moldoveană”.

Înainte de scrutin, alianţa lor, din care fac parte două partide favorabile aderării la UE şi NATO, a exclus să constituie o coaliţie cu PDM, denunţând o acaparare de către această formaţiune a posturilor de conducere în politică, justiţie şi forţele de ordine.

În poziţia de arbitru prin grupul său parlamentar, oligarhul Vlad Plahotniuc s-a declarat, cu toate acestea, ”pregătit să înceapă imediat negocieri”.

Considerată drept una dintre cele mai sărace ţări din Europa, alături de Ucraina, Republica Moldova se confruntă totdată cu un conflict îngheţat în Transnistria, un teritoriu prorus asupra căruia nu deţine controlul.

Alimentând o atmosferă tensionată în ultoimele zile de campanie, poliţia rusă l-a implicat vineri pe Vlad Plahotniuc într-un circuit de spălare de bani care trece prin Rusia, care ar fi funcţiinat în 2013 şi 2014.

Partidul său a denunţat o ”ingerinţă grosieră” a Moscovei în scrutin.

Igor Dodon - împiedicat în planurile sale de apropiere de Rusia de către parlament şi Guvern - şi-a îmblânzit discursul şi nu mai militează pentru respingerea Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova şi UE în 2014.

Obiectivul său este, de-acum, ca ţara sa să poată ”să facă comerţ cu Rusia şi UE”.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.