Cancerul de prostată (CP) este cea de-a treia cauză de deces în rândul bărbaţilor, după cancerul pulmonar şi cel colorectal. Anual, 2000 de bărbaţi români îşi pierd viaţa ca urmare a acestei afecţiuni. Cu toate acestea, doar 2 din 10 adulţi şi tineri adulţi vorbesc cu taţii lor despre subiecte legate de sănătatea acestora, respectiv despre cancerul de prostată arată un studiu* recent.
Datele fac parte din campania „Vorbeşte cu tatăl tău despre cancerul de prostată!”, iniţiată de Janssen Companie Farmaceutică a Johnson & Johnson, în parteneriat cu Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) al cărei obiectiv este creşterea nivelului de informare cu privire la această afecţiune oncologică şi a opţiunilor terapeutice disponibile pentru diversele stadii ale bolii.
Şapte din zece participanţi la studiu declară că le telefonează zilnic taţilor lor, iar întâmplările cotidiene sunt principalul subiect de conversaţie, urmate abia apoi de aspecte legate de sănătate şi de viaţa privată a copilului.
„Suntem obişnuiţi să ne percepem părinţii ca fiind atotputernici, ca persoane care ştiu orice şi nu au nevoie să fie întrebate, pentru că se descurcă oricum. Realitatea ne arată, însă, că de multe ori copiii depăşesc părinţii în cantitatea şi calitatea cunoştinţelor acumulate. De aceea, mai ales atunci când vine vorba despre aspecte care ţin de sănătate, este esenţial să ne depăşim condiţia de copil, să ne-o asumăm pe cea de adult, şi să fim alături de părinţii noştri în momentele în care trupul şi mintea nu îi mai ascultă ca altă dată şi în care viaţa lor începe să nu mai semene cu cea pe care o ştiam şi noi şi ei.”, explică Ligia Moise, psiholog clinician.
Când vine vorba despre sănătate, atunci când tatăl întâmpină o problemă, mai bine de jumătate dintre respondenţi spun că se implică activ în alegerea medicilor/ spitalelor şi 35% dintre ei îşi ajută părintele în deplasările la vizitele medicale. 45% dintre participanţii la studiu şi-au însoţit cel puţin o dată tatăl la o vizită medicală, şi tot atâţia i-au făcut tatălui o recomandare legată de sănătate în ultima jumătate de an.
„O abordare responsabilă faţă de propria sănătate este, de multe ori, rezultatul intervenţiilor celor dragi, care, nu de puţine ori, sunt mai preocupaţi decât noi şi poate chiar mai bine informaţi pe anumite subiecte. Campania „Vorbeşte cu tatăl tău despre cancerul de prostată!” îşi propune să scoată din zona de tabu discuţiile cu privire la această boală şi să ajute tinerii să abordeze subiectul în mod deschis cu taţii lor, care au nevoie de un imbold pentru un control medical care le poate salva viaţa.” declară Cezar Irimia, Preşedinte FABC.
Un diagnostic precoce al cancerului de prostată înseamnă creşterea speranţei de viaţă şi a calităţii acesteia
O mai bună informare şi comunicare în cadrul familiei pot contribui la depistarea bolii într-un stadiu localizat, iar pacientul va fi, de cele mai multe ori, ţinut sub o supraveghere activă din partea medicului. Potrivit studiului, însă, şase din zece respondenţi se consideră slab informaţi cu privire la simptomele, diagnosticarea sau tratamentul acestei afecţiuni.
„În Europa, un bărbat din zece va dezvolta, la un moment dat în cursul vieţii, cancer de prostată. De aceea, orice bărbat cu vârsta de peste 50 de ani sau chiar de 45 de ani, în cazul celor care au persoane diagnosticate cu cancer de prostată în familie, ar trebui să facă anual testele specifice CP – un tuşeu rectal şi o analiză de sânge pentru determinarea valorii antigenului specific prostatic (PSA). Atunci când apar deja simptomele precum disconfortul urinar, sânge în urină sau chiar durerile osoase, înseamnă că afecţiunea este într-un stadiu mai avansat. Din fericire, pacienţii români au la dispoziţie multiple posibilităţi de tratament, pe care le pot alege împreună cu medicul specialist, indiferent de stadiul în care este diagnosticată boala” a declarat Conf. Dr. Laurenţia Galeş, medic primar oncologie medicală - Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti.
Ce trebuie ştiut despre cancerul de prostată
Boala avansează lent, iar evoluţia sa este influenţată de concentraţia de testosteron (hormon masculin) din corp. Aceasta determină dezvoltarea celulelor canceroase şi evoluţia (progresia) bolii: de la stadiu localizat (stadiul I), la local avansat (stadiile II şi III), către stadiul metastatic şi metastatic rezistent la castrare (stadiul IV).
Alegerea tratamentului adecvat depinde de mai mulţi factori, printre care stadiul bolii, potenţialele afecţiuni asociate, vârsta pacientului, eventualele opţiuni terapeutice anterioare şi nu în ultimul rând preferinţele pacientului. Astfel, pentru stadiile I şi II ale bolii, în funcţie de cât de accelerată este evoluţia cancerului de prostată, medicul oncolog poate recomanda monitorizarea stării de sănătate a pacientului prin vizite medicale regulate, iar eventuala iniţiere a tratamentului va lua în calcul atât potenţialele beneficii ale terapiei cât şi modul în care aceasta poate menţine calitatea vieţii pacientului.
Pentru stadiul III al cancerului de prostată, „avansat local”, opţiunile de tratament sunt radioterapia, îndepărtarea chirurgicală a prostatei, sau terapia hormonală, iar medicul oncolog va opta în recomandarea uneia dintre acestea în funcţie de valorile testului PSA şi istoricul bolii până la acel moment.
Cancerele de prostată în stadiul IV sunt considerate „cancere avansate la distanţă” şi reprezintă ultimul stadiu de boală, în care tumora s-a răspândit în organism. Intervenţia medicală poate fi chirurgicală sau medicamentoasă, decizia urmând a fi luată de medic în funcţie de localizarea tumorilor. În acest stadiu este importantă localizarea metastazelor şi urmărirea evoluţiei acestora în timp, precum şi evaluarea constantă a PSA şi a testosteronului întrucât orice modificare poate însemna agravarea bolii şi poate necesita noi intervenţii terapeutice. Monitorizarea se face prin investigaţii imagistice (IRM= imagistică prin rezonanţă magnetică, CT= tomografie computerizată, scintigrafie), care pot fi accesate de pacienţi gratuit, la recomandarea medicului oncolog, cât şi prin intermediul unui program dedicat de suport al pacienţilor cu cancer de prostată aflaţi în progresie.
Conf. Dr. Laurenţia Galeş adaugă: „Pentru stadiul IV al cancerului de prostată, dacă nu se observă o îmbunătăţire a stării pacientului ca rezultat al opţiunilor terapeutice clasice, avem la dispoziţie hormonoterapiile inovatoare şi chimioterapia. Utilizarea corectă a acestora şi în etape va prelungi supravieţuirea pacientului, cu o calitate a vieţii bună. Alegerea primei terapii este importantă şi trebuie să fie rezultatul colaborării dintre pacient şi medicul oncolog, care va lua în calcul preferinţa pacientului pentru un tratament oral sau pentru cel injectabil tip chimioterapie, istoricul de tratament şi boală, agresivitatea acesteia, afecţiunile asociate şi medicaţia concomitentă, vârsta pacientului şi starea sa fizică”.
*Studiul din cadrul campaniei „Vorbeşte cu tatăl tău despre cancerul de prostată” a fost realizat pe un eşantion de 793 de respondenţi, bărbaţi şi femei, utilizatori de Internet, cu tatăl în viaţă.
Despre Janssen România
Janssen este Compania Farmaceutică a Johnson & Johnson. Motivaţi fiind de angajamentul nostru faţă de pacienţi, dezvoltăm produse inovatoare, servicii şi soluţii în domeniul sănătăţii, pentru a ajuta persoanele din întreaga lume. Pentru mai multe informaţii, vă rugăm vizitaţi: https://www.janssen.com/romania/
Despre Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, institutiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare. FABC numără peste 75.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari.
FABC este o federatie formată din 26 asociatii, care activează pe plan local, la nivelul judetelor. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: https://fabc.ro/
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
