Angela Merkel şi Emmanuel Macron intenţionează să afişeze duminică, la Berlin, un front unit, cu şase luni înaintea alegerilor europene, în pofida divergenţelor lor de fond, în contextul în care amândoi sunt slăbiţi de contestări pe plan intern, relatează AFP.
Şeful statului francez a participat duminică dimineaţa la o întâlnire cu tineri pe tema păcii şi la comemorări germane ale victimelor războaielor. El susţinea, de asemenea, un discurs în Camera Deputaţilor.
LIVE | Discours au Bundestag. https://t.co/KAUVKPn63w
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 18, 2018
Today is Germany's National Day of Mourning. To further mark the 100th anniversary of the end of the First World War, French President Emmanuel Macron is in Berlin. Together with Chancellor Merkel he laid a wreath at Germany's main memorial to the victims of war.#Volkstrauertag pic.twitter.com/cV7byMIKyF
— DW Politics (@dw_politics) November 18, 2018
În faţa câtorva zeci de tineri reuniţi în capitala Germaniei, Macron şi-a reitarat apăsat mesajul cu privire la riscul întoarcerii naţionalismului în Europa, în contextul în care continentul comemorează centenarul sfârşitului Primului Război Mondial.
Cette image n’aurait pu exister il y a 100 ans. Ces jeunes (qui viennent de 48 pays différents) se seraient affrontés sur le champ de bataille. Aujourd’hui ils sont réunis et œuvrent, ensemble, pour la paix. #youthforpeace2018 pic.twitter.com/2W8z7aZsOF
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 18, 2018
Riscul uitătii istoriei ”este să se repete erorile trecutului”, a declarat preşedintele francez, care şi-a exprimat recent îngrijorarea faţă de asemănarea cu perioada anilor '30 în Europa.
El a îndemnat ”să se meargă în întâmpinarea tineretului, pentru a se evita ca el să intre în derivă, să se despartă, să nu cedăm unor forţe centrifuge” şi la ”construirea unei Europe mult mai ambiţioase”.
ARMATĂ EUROPEANĂ
Macron, susţinut de cancelarul german, a relansat ideea controversată a unei armate europene, care provoacă furia şefului statului american Donald Trump şi scepticismul NATO.
O asemenea armată europeană ”implică de asemenea voinţa politică de a apăra cu hotărâre intersele europene atunci când izbucneşte un conflict”, a apreciat ministrul german al Apărării Ursula von der Leyen într-un interviu care urmează să fie publicat luni de grupul de presă regional Funke.
”Nu este despre a fi contra Statelor Unite, ci de a ne lua destinul în mâini, pentru a nu mai conta etern pe alţii”, a declarat duminică ministrul francez însărcinat cu Afaceri Europene Nathalie Loiseau, într-un interviu acordat Journal du Dimanche (JDD).
Preşedintele francez şi cancelarul german şi-au multiplicat, în urmă cu o săptămână, la ceremoniile din Franţa ale centenarului sfârşitului Primului Război Mondial, semnele de complicitate şi de coeziune.
Vizita la Berlin a lui Macron finalizează această secvenţă, care are loc într-un context politic intern ce-i afectează pe ambii lideri.
Cancelarul, criticat din cauza politicii sale în domeniul migraţiei, a fost nevoit recent să-şi amorseze debutul retragerii din politică, în timp ce popularitatea lui Macron scade în Franţa, iar şeful statului francez se confruntă cu o mişcare de contestare a creşterii preţurilor carburanţilor.
Discursul său în Bundestag este o premieră în cazul unui preşdinte francez de la cel susţinut de Jacques Chirac în iunie 2000. El urmează să se întâlnească, apoi, cu Angela Merkel.
Franţa şi Germania au discutat vineri despre conturul unui buget al zonei euro, un proiect-far al lui Emmanuel Macron în vederea susţinerii investiţiilor. Însă nu au discutat despre suma acestuia, care rămâne nedefinită, în contextul în care Macron spera iniţial la câteva sute de miliarde de euro.
Germania a acceptat doar principiul bugetului, din vârful buzelor, şi o reglementare extrem de strictă a utilizării acestuia.
GAFA
O ilustrare, între multe altele, a numeroaselor divergenţe şi frustrări între Paris şi Berlin este faptul că Franţa nu se simte suficient de susţinută în planurile sale de relansare a proiectului european, aflate în criză, de către un cancelar care se află la sfârşitul carierei.
Parisul şi Berlinul se află în dezacord cu privire la taxarea giganţilor în domeniul digital (Google, Apple, Facebook, Amazon - GAFA) - alt proiect-cheie al lui Emmanuel Macron - pe care Franţa vrea să-l vadă concretizat în plan european încă din decembrie. Angela Merkel se teme de o retorsiune dură americană vizând întreprinderi germane şi vrea să amâne subiectul în 2021.
Preşedintele Bundestagului Wolfgang Schäuble a recunoscut necesitatea unui ”nou impuls” al cuplului fraco-german. Iar un apropiat al Angelei Merkel, Armin Laschet, a recunoscut în Der Spiegel că ţara sa este prea ”ezitantă” în privinţa Europei. El a îndemnat la ”ami mult entuziasm” în acest subiect şi la o viziune mai ”puţin contabilă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
