Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pune în discuţie legalitatea numirii lui Augustin Lazăr. ”Din documentele pe care le avem, nu putem trage concluzia de ce ministrul a transmis propunerea cu dosar incomplet, de ce preşedintele a semnat numirea fără să verifice legalitatea numirii şi nu cred faptul că are legătură numirea fără toate documentele cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură în care apare o rezoluţie de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la preşedintele României în funcţie. Nu găsesc explicaţia”, a afirmat Tudorel Toader.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
”Întrebarea e oare de ce procurorul general se împotrivea evaluării şefei DNA. Nu cred că nu ştia raportul dintre regulament şi lege. Cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale. Procedând la evaluarea domniei sale ne punem cel puţin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii domnului procuror general în această înaltă demnitate. 17 februarie 2016 - Ministerul Justiţiei declanşa procedura de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general. Criteriile şi condiţiile enunţate prevedeau printre altele şi calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 - se înregistrează candidatura domnului Augustin Lazăr. 21 aprilie 2016 - secţia de procurori a CSM avizează favorabil propunerea ministrului Justiţiei. La o săptămână după, preşedintele semnează decretul de numire. Venim în zilele noastre şi constatăm că în dosarul de candidatură de atunci nu a existat niciun document referitor la califcativul foarte bine la ultima evaluare. Lipsea calficativul evaluării pe ultima perioadă. E adevărat că avizul dat de către secţia pentru procurori nu face referire la neîndeplinirea acestei cerinţe. Am încercat să documentez acest raport, nu a fost evaluarea, a rămas la CSM. Am transmis la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziţie rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 20 aprilie 2017 în trei exemplare. Deci cu mult după numirea sa. Pe 28 aprilie 2016 spuneam că a fost semnat decretul. Preşedintele a semnat numirea în condiţiile în care nu exista la dosar dovada îndeplinirii cerinţelor. Din dosar rezultă cât se poate de clar că ministrul de atunci a făcut propunerea de numire în funcţia de procuror general fără îndeplinirea tuturor prevederilor legale. Preşedintele nu a verificat legalitatea procedurii. Sigur, este o decizie a CCR care invocă aceeaşi cerinţă. Din documentele pe care le avem, nu putem trage concluzia de ce ministrul a transmis propunerea cu dosar incomplet, de ce preşedintele a semnat numirea fără să verifice legalitatea numirii şi nu cred faptul că are legătură numirea fără toate documentele cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură în care apare o rezoluţie de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la preşedintele României în funcţie. Nu găsesc explicaţia”, a mai afirmat Tudorel toader..
 
”Mai mult decât atât, evaluarea domnului procuror general pentru perioada 2014-2016 ne arată o chestiune greu de explicat. Şi spune că cel evaluat a luat cunoştinţă de evaluare pe data de 18 septembrie 2018, exact cu o zi înainte ca răspunsul în scris să fie emis de CSM către Ministerul Justiţiei”, a adăugat el.
 
Toader a afirmat că el doar prezintă informaţiile, fără a trage şi alte concluzii.
 
”Al treilea punct pe care l-am reţinut şi cred că faptele reţinute la procurorul-şef al DNA sunt în egală măsură imputabile procurorului general, ierarhic superior. Aici, vă veţi uita pe raport, sunt enumerate foarte multe situaţii în care procurorul general cu siguranţă a luat act de abateri în activitatea DNA, dar nu a luat nicio măsură, nu a făcut nimic. Nu numai că nu a luat nicio măsură, dar prin declaraţii publice a aprobat acitivitatea desfăşurată la DNA. Este evident necesar să verfici dacă cele apărute în spaţiul public sunt sau nu adevărate”, a continuat ministrul Justiţiei.
 
Tudorel Toader a precizat că, în al patrulea rând, Augustin Lazăr a ignorat situaţiile de criză şi le-a minimalizat prin discursuri publice. ”Vă dau numai un exemplu. S-a vorbit şi se vorbeşte despre faptul că multe cauze sunt soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie, fapte care în opinia mea sunt deosebit de grave, oricât ai invoca volumul de muncă şi dificultatea soluţionării în termenul legal. Aş mai da un exemplu: trei conflicte juridice de natură constituţională generată de şefa DNA. La primul, hai să spunem, dar nici după al doilea procurorul general nu a avut nicio intervenţie”, a explicat el.
 
La al cincilea punct, Toader a spus: ”Ştiţi că Inspecţia Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA.  Raportul acela a ajuns la Secţia pentru procurori de la CSM, se raporta la deficienţe de ordin managerial. Ce face Secţia? Cu majoritate de voturi îl aprobă, dar după ce extrage pasaje din raport. Ce ne spune procurorul general despre asta? Să avem încredere în Secţia pentru procurori că va da o soluţie corectă şi că statul de drept se consolidează”.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.