Scriitorul american Jonathan Franzen, cunoscut pentru romanul „Corecţii”, premiat cu National Book Award, dar şi pentru volumele „Libertate” şi „Puritate”, a declarat vineri seară, la o întâlnire cu publicul FILIT, că, dacă ar fi român, nu ar merge să voteze la referendumul pentru revizuirea Constituţiei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Invitat special al Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, autorul american se află pentru prima dată în România.

Întrebat despre relaţiile homosexuale prezentate în unele dintre romanele lui, Jonathan Franzen a profitat de ocazie pentru a-şi spune părerea despre supunerea la vot a modificării definiţiei căsătoriei.

„Aş sta acasă de referendum, dacă aş fi român”, a spus el, în aplauzele spectatorilor. Subiectul, a precizat scriitorul, a fost discutat cu criticul Marius Chivu, interlocutorul său, înaintea întâlnirii de la Teatrul Naţional din Iaşi.

Astfel, el nu a dezvoltat această temă, însă a tratat-o cu seriozitate şi a continuat cu răspunsul la întrebare: „A existat o scenă de gay sex în primul roman, însă a fost scoasă înainte de publicarea lui. Este jenant ca autor bărbat să scrii despre un personaj feminin. Este jenant pentru orice scriitor să scrie despre experienţe care nu sunt ale lor. Pentru că unora dintre bărbaţi le place să privească scene de sex între două femei, reacţia este una de mirare atunci când aud că tu scrii despre asta. «Sper că e în regulă», spui. Ideea este că îmi este mult mai uşor să îmi imaginez sexul între două femei, decât între doi bărbaţi, pentru că am făcut sex cu femei şi ştiu cum este să fii cu adevărat atras de o femeie”.

Familia este, ca în cel al franţuzoaicei Sylvie Germain, foarte prezentă în scrierile lui. Totuşi, a explicat autorul, ea nu a fost tratată în volumele anterioare aşa cum ar fi trebuit.

„Lucrez acum la un roman despre familie. Nu cred că celelalte romane ale mele exprimă asta foarte clar, ci mai degrabă cuprind personaje care, întâmplător, sunt înrudite. Relaţiile dintr-o familie sunt dificile, reprezintă un subiect tare. E suficient să spui «este vorba despre o mamă şi fiul ei» şi atenţia îţi este captată”.

Mutat din New York în California, citit de Barack Obama - romanul „Libertate/ Freedom” a fost lecturat de fostul preşedinte înainte să iasă din tipar, în 2010 -, Franzen (nume de origine suedeză) este unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani.

A refuzat să participe la emisiunea „Oprah show”, gest care i-a adus, deopotrivă, critici şi publicitate, iar figura lui a apărut pe coperta revistei Time (august 2010) - cu explicaţia „un mare scriitor american”, pentru că „ne arată cum trăim acum”.

Născut în 1959, în Illinois (SUA), a studiat limba şi lliteratura germană în Statele Unite şi în Germania. Înainte de a se dedica scrisului, a lucrat ca cercetător în laboratorul de seismologie din cadrul departamentului de fizică a pământului şi ştiinţe planetare de la Harvard. Înainte de celebrul „Corecţii”, a publicat două romane - „Al 27-lea oraş” (1988) şi „Strong motion” (1992). În 2001, „Corecţii” a primit National Book Award, cel mai important premiu literar american. Volumul a fost vândut în peste 3 milioane de exemplare.

Au urmat „Libertate” (2010) şi „Puritate” (2016). Jonathan Franzen a publicat şi două volume de eseuri - „How to Be Alone” (2002) şi „Farther Away” (2012) -, inspirate de moartea mamei lui, de o căsnicie eşuată şi o insulă ce aparţine de Chile, pe care a vizitat-o pentru a depune o parte din cenuşa prietenului său David Foster Wallace, scriitor care s-a sinucis în 2008. De asemenea, a lansat şi un volum de memorii, „The Discomfort Zone” (2006).

Colaborează cu revista The New Yorker, este pasionat de observarea păsărilor şi un fan declarat al trupei Moody Blues - asta pentru că i s-a părut cool să ştie toate piesele „celei mai proaste trupe din lume”, după cum a povestit amuzat publicului de la Iaşi.

Din 2012, este membru al Academiei Americane de Arte şi Litere.

La Iaşi a primit din partea Societăţii Ornitologice Române insigne cu păsări ce nu există în America de Nord.

Preocupat de mediu, el a declarat că marea problemă pe care ar rezolva-o, dacă ar avea puterea, ar fi limitarea extinderii urbane.

Chiar dacă despre fericire se vorbeşte de cele mai multe ori la trecut, iar pentru el 1993 a fost cel mai nefericit an, Franzen poate spune că 2018 este unul fericit, în principal datorită noului roman la care lucrează.

Vede în literatură şi în volumele imprimate o nevoie. „Ca cititor, mie îmi trebuie şi cred că mai sunt alţi oameni”. Şi consideră cărţile în format electronic limitatoare ale experienţei cititului.

„Cu cât îţi place mai mult să citeşti, cu atât eşti mai ataşat de cartea tipărită. Vrei substanţă”, a spus el. „Când lucrezi din greu să scrii, şi eu o fac, vrei ca asta să rămână într-o formă permanentă”.

Franzen a dat şi definiţia cititorului „serios”: cineva care depinde de cărţi, un om a cărui viaţă depinde de ele, dând exemplu un prizonier care găseşte refugiu în poveşti.

Cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi a început miercuri şi se va încheia duminică. Zeci de evenimente sunt programate pentru următoarele zile, iar printre cei 300 de invitaţi se numără Sylvie Germain (Franţa), Jón Kalman Stefánsson (Islanda) şi Veronica Roth (SUA).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.