O linie TGV, autostrăzi şi artere au fost blocate luni la Barcelona, în cadrul unor acţiuni în forţă ale separatiştilor catalani care sărbătoresc astfel un an de la referendumul ilegal de autodeterminare, primul act al tentativei zadarnice de secesiune a Cataloniei în octombrie anul trecut, relatează AFP.
Sute de membri ai Comitetelor de Apărare a Republicii (CDR), cu feţele acoperite de măsti, au blocat căi ferate în Gara Girona, la 100 de kilometri nord-est de Barcelona, întrerupând circulaţia trenurilor de mare viteză (TGV) care asigură o legătură între Figuere şi Barcelona.
Traficul a fost restabilit către ora locală 9.45 (10.45, ora României), a anunţat compania de căi ferate.
Regia reţelei rutiere a semnalat la rândul său blocări ale autostrăzilor A7 - între Barcelona şi Valencia - şi A2 - care leagă metropola catalană de Madrid, în timp ce artere din Barcelona şi Lleida, la 165 de kilometri vest de marea metropolă catalană erau de asemenea blocate, potrivit televiziunii locale.
Acitivişti CDR au luat, de asemenea, steagul spaniol de pe sediul Guvernului catalan la Girona. ”Acum un an ne proclamam republica. Să trecemla acţiune”, îndeamnă CDR pe contul său e Twitter.
TENSIUNI ÎNTRE SEPARATIŞTI
Aceste acţiuni în forţă subliniază disensiunile din rândul activiştilor separatişti, între care cei mai radicali, ca cei din CDR, reproşează Guvernului regioonal al lui Quim Torra - un separatist dur la rândul său - că nu înfruntă autoritatea statului spaniol.
Activişti radicali de extremă stânga au înfruntat sâmbătă poliţia regională, controlată de Executivul lui Quim Torra, la Barcelona, în ciocniri care s-au soldat cu aproximativ 30 de răniţi.
Partidul separatist de extremă stânga CUP a cerut, apoi, demisia însărcinatului cu Afacerile Interne în Guvernul regional, Miquel Buch, care le-a reproşat recursul la violenţă.
În acest context de disensiuni, Quim Torra a salutat luni acţiunea CDR ”care fac bine exercitând presiuni”.
”Totul a început pe 1 octombrie (...). Este momentul în care ne-am decis colectiv şi democratic autodeterminarea, ceea ce este cel mai mare lucru pe care un popor îl poate face atunci când este liber”, a continuat Torra.
La 1 octombrie 2017, separatiştii catalani au reuşit să organizeze un referendum strict interzis de Madrid şi marcat de violenţe ale poliţiei naţionale venită să împiedice votul, iar imagini ale acestor violenţe au făcut înconjurul lumii.
Potrivit organizatorilor acestui vot ilegal, 2,3 miliaone de alegători, dintr-un total de 5,5 milioane, au participat la el, iar 90% au spus ”da” unei republici catalane independente.
”NIMIC DE SĂRBĂTORIT” PENTRU GUVERN
Acest referendum a fost ”un act ilegal, aşa cum a spus justiţia şi care nu a avut nicio consecinţă juridică. ! octombrie este o zi de tristă amintire, nu ste nimic de sărbătorit”, a reacţionat o purtătoare de cuvânt a Guvernului, Isabel Celaa.
”Îi cerem lui Torra să-şi înceteze retorica”, în contextul în care Guvernul socialistului Pedro Sanchez, instalat la putere pe 1 iunie cu voturile separatiştilor catalani, ”a reluat dialogul cu autorităţile catalane”, a adăugat ea.
Referendumului de la 1 octombrie i-a urmat, pe 27 octombrie, o proclamare unilaterală a independenţei Cataloniei de către deputaţii separatişti, în parlamentul regional.
Guvernul spaniol, la acea vreme condis de conservatorul Mariano Rajoy, a pus imediat regiunea sub tutelă, a dizolvat Parlamentul regional, a destituit Guvernul regional şi a convocat noi alegeri regionale, în urma cărora separatiştii şi-au păstrat majoritatea în Legislativul de la Barcelona.
La fel ca fostul preşedinte Carles Puigdemont, exilat în Belgia, o parte a Guvernului regional a fugit în străinătate, în timp ce alţi membri ai acestuia au fost încarceraţi.
Procesul liderilor separatişti inculpaţi de rebeliune şi care riscă până la 25 de ani de închisoare, urmează să se deschidă în ianuarie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
