Fostul premier francez Manuel Valls şi-a anunţat marţi candidatura la Primăria Bercelonei - o nouă luptă, într-o nouă ţară - unde speră să răstoarne perisajul politic, un pariu ruscant, relatează AFP.
După ce a menţinut suspansul timp de săptămâni, fostul socialist şi-a anunţat în mod oficial decizia la Centrul de Cultură Contemporană din Barcelona, în centrul istoric al celui de-al doilea cel mai important oraş din Spania, unde s-a născut în urmă cu 56 de ani.
”După o perioadă de reflecţie srioasă, am luat decizia următoare: vreau să fiu viitorul primar al Barcelonei”, a declarat el în catalană. ”De când m-am născut (...), relaţia mea cu Barcelona a fost intimă, constantă”.
Această candidatură într-un scrutin municpal, într-o mare metropolă, după o carieră politică de prim-plan în altă ţară, este insolită în Europa. Orice cetăţean UE poate să candideze în alegeri locale din altă ţară decât a sa din cadrul Uniunii, potrivit Tratatului de la Maastricht.
În contextul multiplicării criticilor, în ultimele zile, în Franţa, Valls a anunţat că îşi va părăsi postul de deputat ”încă de săptămâna viitoare”.
SUSŢINEREA CIUDADANOS
După eşecul ambiţiilor sale prezidenţiale în Franţa, în 2017, Manuel Valls s-a angajat de cealaltă parte a Pireneilor, multiplicându-şi mitingurile şi manifestaţiile contra separatiştilor catalani care au încercat în octombrie să rupă Spania.
Însă provocarea se anunţă dură, pe 26 mai, în vederea succesiunii actualui primar de stânga, fosta activistă pentru dreptul la locuinţă Ada Colau, la conducerea oraşului cu 1,6 milioane de locuitori.
Crescut la Paris de către un tată catalan şi o mamă italo-elveţiană şi naturalizat francez la vârsta de 20 de ani, Manuel Valls a anunţat că vrea să încarneze o ”Barcelonă globală, deschisă către lume”, pe care o opune dur unei ipotetice republici catalane dorite de către separatişti.
”Oraşul a plonjat într-o dinamică perdantă. Trebuie să o frânăm, trebuie să schimbăm direcţia”, a lansat el.
Susţinut de trecutul său de ministru de Interne, Valls a insistat asupra luptei contra insecurităţii, o îngrijorare tot mai puternică a locuitorilor Barcelonei.
Pentru a-şi face campanie, Valls l-a recrutat pe un fostul director de comunicare al FC Barcelona, clubul al cărui suporter este, şi totdată fosta mână dreaptă a primarului socialist Pasqual Maragall (1982-1997), un simbol al intrării în modernitate a oraşului, care a găzduit Jocurile Olimpice în 1992.
Însă ”şansele sale de a fi primar sunt slabe”, apreciază politologul Jordi Muñoz de la Universitatea din Barcelona.
”Este o candidatură care dă peste cap” peisajul politic, apreciază la rândul său Joaquim Coll, un istoric şi analist politic apropiat lui Valls, care-i consideră pariul ”riscant”, dar nu ”sinucigaş”.
El este sigur de susţinerea Partidului Ciudadanos (liberal), fierul de lance al opoziţiei faţă de separatism, care îl invită de mai multe luni să-i poarte culorile, însă Manuels Valls nu a reuşit pentru moment să convingă celelalte două partide anti-separatiste - Partidul Socialist (stânga) şi Partidul Popular (dreapta) - să se ralieze candidaturii sale, subliniază Muñoz.
Or, apreciază politologul din Barcelona Oriol Bartomeus, "singurul mod de a câştiga” este să mizeze pe o listă deschisă, pentru a învinge pe 26 mai, şi să parieze apoi pe disensiunile dintre adversarii săi.
Alegerile muncipale se fac prin scrutin proporţional în Spania, ceea ce obligă partidele la negocieri după vot.
O CANDIDATURĂ CARE CREEAZĂ DISENSIUNI
O figură a clivajului în Franţa, Manuel Valls provoacă de asemenea respingerea anumitor locuitori ai Barcelonei, mai ales în tabăra separatistă, care- ia în derâdere necunoaşterea oraşului.
”Nu ştiu ce vine să facă aici. Îmi imaginez că, cum nu este dorit în Franţa, vine la Barcelona”, a reacţionat Laura Bozzo, o pensionară care arborează o panglică galbenă, în susţinerea separatiştilor încarceraţi.
”Este un candidat care nu cunoaşte Barcelona, care nu este cunoscut la Barcelona”, a denunţat fostul preşedinte catalan Carles Puigdemont într-un interviu acordat AFP de la Bruxelles.
”Este o persoană care are prestigiu, cu o recunoaştere internaţională şi poate să îmbunătăţească imaginea Barcelonei”, apreciază, în schimb, David Centellas, un angajat de bancă.
Partidul PDECAT (separatist, de centru-dreapta) al lui Puigdemont ar urma să-l plaseze în capul listei pe alt fost socialist, istoricul Ferran Mascarell.
Celălalt mare partid separatist - Stânga Republicană din Catalonia (ERC) - va face la fel şi-l va prezenta în alegeri pe Ernest Maragall, fratele fostului primar Pasqual Maragall.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
