Georgia a condamnat ”ocupaţia” teritoriului său de către Rusia, cu ocazia marcării a zece ani de la ”războul-fulger” urmat de recunoaşterea de către Moscova a două teritorii separatiste georgiene, o etapă majoră în degradarea relaţiilor între Est şi Vest, relatează AFP.
”Este vorba despre un război împotriva Georgiei, de o agresiune, de o ocupare şi o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”, a subliniat marţi preşedintele georgian Ghiorghi Margvelaşvili într-o reuniune cu miniştrii săi şi reprezentanţi din Letonia, Lituania, Polonia şi Ucraina.
”Apetitul agresorului nu a făcut decât să crească după invazie”, a adăugat el, referindu-se la Rusia vecină.
Moscova şi Tbilisi se opun de mult timp pe tema ambiţiilor micii foste republici sovietice din Caicaz de a adera la Uniunea Europeană şi NATO, o eventualitate considerată de Rusia o uzurpare periculoasă în zona sa de influenţă.
În vara lui 2008, aceste tensiuni s-au transformat în conflict, când armata rusă a intervenit, pe teritoriul georgian, în ajutorul micii Osetii de Sud, un teritoriu prorus în care Tbilisi a lansat o operaţiune militară sângeroasă.
În cinci zile, forţele Moscovei au pus armata georgiană în derută şi au ameninţat să cucerească capitala.
Un acord de pace negociat de preşedintele francez de la acea vreme Nicolas Sarkozy a condus la o retragere a trupelor ruse, însă Moscova a recunoscut independenţa regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, în care menţine de atunci o puternică prezenţa militară.
Osetia de Sud şi Abhazia, care reprezintă aproximativ 20% din teritoriul georgian, şi-au declarat independenţa şi au apărat-o într-un prim război împotriva forţelor de la Tbilisi după implozia URSS la începutul anilor '90.
AVERTISMENT
Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a denunţat, într-un comunicat, ”prezenţa militară rusă în Abhazia şi Osetia de Sud” drept o ”încălcare a dreptului internaţional”.
Ministrul german de Externe a catalogat, la rândul său, drept ”inacceptabilă” recunoaşterea de către Moscova a celor două teritorii.
Ministrul polonez de Externe Jacek Czaputowicz a denunţat luni ”prima agresiune militară, în istoria europeană postbelică, a unei ţări contra unui stat suveran”.
Potrivit lui Margvelaşvili, reacţia mai degrabă pasivă a Occidentului faţă de Rusia după Războiul din 2008 este elementul care a dat suficientă încredere Moscovei în acţiunile sale de organizare a anexării Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, după venirea prooccidentalilor la putere la Kiev.
”Am văzut ce a făcut Rusia în Ucraina în 2014”, unde rebeli proruşi susţinuţi de Moscova au instaurat două republici separatiste în estul ţării, în cadrul unui conflict soldat cu 10.000 de morţi, a declarat el săptămâna trecută într-un interviu pentru AFP.
ANCHETĂ CPI
Premierul rus Dmitri Medvedev, care era preşedintele ţării în timpul războiului din vara lui 2008, a apărat, într-un interviu acordat ziarului Kommersant, recunoaşterea de către Moscova a Abhaziei şi Osetiei de Sud drept ”singura măsură posibilă” în vederea ”păstrării unei păci durabile şi stabilităţii în Caucazul de Sud”.
Într-un text publicat luni pe site-ul postului de radio Ecoul Moscovei, preşedintele georgian de la acea vreme, Mihail Saakaşvili, a acuzat Rusia că a pregătit încă din 2006 un asalt contra Georgiei şi că a comasat trupe la frontieră înaintea războului, multiplicându-şi ”provocările” la adresa forţelor georgiene.
El a dat asigurări că ţara sa nu a avut nicio şansă în 2008 împotriva puternicului său vecin, însă a ”dat un cap în gură” Rusiei şi a ”câştigat timp înainte ca membrii comunităţii internaţionale să se trezească”.
Curtea Penală Internaţională (CPI) a deschis o anchetă, în 2016, cu privire la acest conflict, în care au fost comise crime de război de ambele părţi şi care s-a soldat cu câteva sute de morţi şi peste 120.000 de persoane deplasate, potrivit unui bilanţ din august 2008 al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
