Ţările din Grupul de la Vişegrad (V4), care susţin o linie dură în privinţa imigraţiei, au exclus joi să participe la un mini-summit europen pe această temă organizat la Bruxelles duminică, făcând astfel doar ipotetică elaborarea unui consens dorit de Germania şi Franţa, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Mini-summitul de duminică este inacceptabil, noi nu vom participa la el. Ei vor să reîncălzească o veche propunere, pe care noi am refuzat-o deja”, a subliniat premierul polonez Mateusz Morawiecki la finalul unei reuniuni cu omologii săi ungar, ceh şi slovac la Budapesta.

Anunţată abrupt, miercuri, de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, această reuniune de duminică este menită să pregătească summitul de la Bruxelles din 28-29 iunie, care va fi consacrat în mare parte imigraţiei - un subiect care s-a impus în fruntea agendei ţărilor europene, între care există disensiuni profunde.

Participanţii săi ar urma să propună o consolidare a obligaţiilor impuse solicitanţilor de azil, într-o încercare de a potoli tensiunile între state membre, într-un context în care asupra cancelarului german Angela Merkel exercită presiuni aliaţii săi bavarezi, partizani, ca Roma, Viena şi V4 - Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia - ai unei înăspriri.

În afară de Germania şi Franţa, sunt aşteptate la acest mini-summit Italia, Grecia, Malta, Spania, Austria, Bulgaria, Belgia şi Olanda, o listă deschisă - spune Comisia - şi altor ţări care vor să participe.

Potrivit unui document de lucru, provizoriu, obţinut de AFP, participanţii la reuniune urmează să se angajeze să accelereze trimiterea solicitanţilor de azil dintr-un stat UE către altul, în baza Regulamentului de la Dublin. Acesta prevede ca o cerere de azil să fie soluţionată de ţara în care depunătorul ei a intrat în UE.

Însă textul prevede totodată înfiinţarea unui ”mecanism de solidaritate eficient” - prin cote de repartizare obligatorii a migranţilor între statele membre, care stârneşte furia ţărilor din Grupul de la Vişegrad, ce resping categoric o asemenea iniţiativă, de peste doi ani.

”SĂ ARUNCE PODURI”

”În ceea ce priveşte dosarul migraţiei, trebuie să ne concentrăm asupra problemelor în care suntem de acord, ca de exemplu protecţia frontierelor (...) şi să le lăsăm de o parte pe cele în care nu există înţelegere”, a apreciat premierul ungar Viktor Orban.

”Trebuie să soluţionăm problema în afara teritoriului nostru. Există exemple în lume în acest sens. Ellis Island sau Australia”, a subliniat omologul său ceh Andrej Babis, referindu-se la centre extrateritoriale înfiinţate în trecut de Washington, iar în prezent de Canberra.

Comisarul european însărcinat cu Migraţiile Dimitris Avramopoulos a precizat joi, la Bruxelles, că UE are în vedere înfiinţarea în ţări terţe a unor ”platforme regionale de debarcare” de migranţi salvaţi pe mare, dând asigurări că nu este vorba despre înfiinţarea unor ”Guantanamo pentru migranţi”.

Invitat de onoare la summitul V4, joi, cancelarul austriac Sebastian Kurz, care a format la sfârşitul lui 2017 un Guvern împreună cu extrema dreaptă, în baza unei linii dure cu privire la imigraţie, a dat asigurări că împărtăşeşte îngrijorările gazdelor sale şi a recomandat UE să meargă înainte şi să abandoneze orice idee de cote.

Kurz, care a promis că va face din lupta împotriva imigraţiei ilegale prioritatea preşedinţiei semestriale a UE, pe care o preia Viena de la 1 iulie, nu a pus însă în discuţie participarea sa la mini-summitul de duminică, dând asigurări că vrea ”să arunce poduri” între europeni.

Roma, care potrivit criteriilor de la Dublin este obligată să primească sutele de mii de migranţi ce au intrat în UE prin Italia, a lăsat joi să planeze, scurt timp, ameninţarea cu boicotarea acestui mini-summit, apreciind că concluziile acestei reuniuni sunt deja scrise şi că nu răspund exigenţelor sale, după care şi-a confirmat prezenţa.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat, la rândul său, joi, ”lepra care creşte” în Europa, ”naţionalismul care renaşte, frontiera închisă pe care o propun unii” şi pe cei care ”trădează până şi azilul”, revendicând că nu pot ”primi pe toată lumea”.

Disensiunile europene în domeniul migraţiei au fost ilustrate recent de rătăcirea pe mare a Aquarius, o navă cu 630 de migranţi la bord pe care Italia a refuzat să o primească în porturile sale, denunţând lipsa de solidaritate a vecinilor săi.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.