Un bărbat cu cetăţenie română şi germană, suspectat că a deţinut peste şapte mii de monede din patromoniul naţional, provenite din detecţii neautorizate în situri arheologice din Constanţa şi Tulcea, a fost trimis în judecată. Acesta a vândut o parte dintre monede, dar şi alte bunuri arheologice, deşi ştia că au fost obţinute ilegal de o grupare specializată.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Parchetul General, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a lui Pâslaru Constantin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada 2009 – 14 octombrie 2015, Pâslaru Constantin (cetăţean român şi german, cu domiciliul în Germania) a dobândit şi deţinut un lot de 7.005 monede şi 806 bunuri arheologice, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, iar după efectuarea unor operaţiuni specifice de curăţare, restaurare şi conservare, a schimbat o parte dintre ele în piese de colecţie, în vederea tranzacţionării acestora pe piaţa internaţională de antichităţi, prin ascunderea şi disimularea originii lor ilicite.
”Artefactele erau sustrase din siturile arheologice din judeţele Constanţa şi Tulcea în urma efectuării unor detecţii neautorizate de către o grupare infracţională, care apoi le transfera în străinătate către inculpatul Pâslaru Constantin în vederea valorificării lor. După procedurile de curăţare mecanică şi chimică, cu rolul de a ascunde originea lor ilicită, artefactele erau destinate a fi tranzacţionate prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverşi cumpărători din Germania sau din alte ţări”, anunţă procurorii.
Potrivit acestora, o parte din banii rezultaţi erau transferaţi către braconierii de situri arheologice din România prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distanţă fără utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infracţiunilor de furt.
Finalizarea dosarului a fost posibilă în urma colaborării cu autorităţile din Germania, fiind făcute percheziţii domiciliare simultane la mai multe locaţii din Germania şi România, în urma cărora au fost identificate şi indisponibilizate monedele şi artefactele de provenienţă ilicită.
”Potrivit unui raport de expertiză numismatică efectuat în cauză, lotul de 7.005 monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede greceşti de epocă imperială din cetăţile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede greceşti autonome, denari şi antoninieni romani, precum şi monede de bronz de tip Lysimach şi monede de tip Filip II din argint. În ceea ce priveşte celelalte bunuri arheologice indisponibilizate, menţionăm că printre acestea se numără un grup compact de 55 vârfuri de săgeată (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes (o piesă arheologică rară), pandantive crepundia, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele etc”, mai spun procurorii.
Potrivit acestora, majoritatea artefactelor fac parte din Patrimoniul cultural naţional, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, o parte în categoria Fond al Patrimoniului cultural naţional.
Potrivit evaluării efectuate în dosar, valoarea bunurilor ridicate şi indisponibilizate se ridică la suma de 400.000 euro.
Dosarul va fi trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
