Europenii au anunţat prima lor replică concretă la încercările Statelor Unite ale lui Donald Trump de a izola economic Iranul, în urma mişcărilor făcute de ruşi şi chinezi în vederea menţinerii legăturilor cu Teheranul, analizează AFP.
Retragerea americană din acordul în dosarul nuclear iranian, însoţită de reimpunerea unor sancţiuni americane foarte temute, face să planeze brusc riscuri financiare considerabile asupra întreprinderilor care vor să investească în Iran după semnarea acestuidocument istoric în 2015.
”Trebuie să acţionăm acum”, a îndemnat şeful Comisiei Europene (CE) Jean Claude Juncker joi, la finalul unui summit al liderilor europeni cu omologii lor din Balcani, la Sofia, eclipsat de ”frontul unit” pe care europenii au vrut să-l afişeze în faţa Washingtonului.
”Acesta este motivul din cauza căruia lansăm procesul legii de blocaj, «blocking status» din 1996, care vizează să neutralizeze efectele extrateritoriale ale sancţiunilor americane”, a declarat el în faţa presei.
”Trebuie să o facem şi o vom face mâine (vineri) dimineaţa”, a adăugat el.
Instrumentul evocat este o reglementare europeană datând din 1996, creat la origine cu scopul de a ocoli embargoul impus Cubei şi care urmează să fie adaptat. El le permite întreprinderilor şi tribunalelor europene să nu se supună sancţiunilor impuse de ţări terţe.
Dezacordul cu Statele Unite cu privire la embargoul cubanez a fost soluţionat, însă, la nivel politic - iar eficienţa acestui instrument nu a fost niciodată dovedită. Efectul său ar putea să fie mai degrabă simbolic decât economic, potrivit unei surse eurpene.
CHINA ÎN AMBUSCADĂ
”Consecinţele indirecte ale deciziei americane vor favoriza poziţiile ruse şi chineze în regiune şi le vor avantaja companiile”, a relevat preşedintele francez Emmanuel Macron la Sofia, ilustrând temerile europenilor.
Însă ”noi nu vom declanşa un război comercial cu Statele Unite privind Iranul şi nu vom contra-sancţiona companii americane”, a dat el asigurări.
Anunţarea joi de către armatorul danez de nave petroliere Maersk Tankers a încetării activităţilor sale în Iran pare să prefigureze retrageri în cascadă ale unor întreprinderi europene, care se tem de represalii americane dure.
Marile întreprinderi germane rămân pentru moment rezervate. În prima linie, Siemens - care s-a relansat în Iran după ridicarea sancţiunilor, prin turbine de gaz - se află în aşteptare, la fel ca Volkswagen, Daimler şi Henkel, de asemenea prezenţi la scală redusă.
În faţa retragerii probabile a grupului Total dintr-un proiect de dezvoltare vast al câmpului gazifer iranian Pars Sud, Iranul a avertizat că va fi înlocuit de gigantul energetic chinez CNPC, partenerul Total în acest contract în valoare de 4,8 miliarde de dolari.
”Noi nu vom obliga companii să rămână. Preşedintele Republicii franceze nu este CEO-ul Total. El apără interesele întreprinderii sale, vede ce-i aduce piaţa iraniană în comparaţie cu piaţa saudită şi din alte ţări”, a pledat Emmanuel Macron.
China - însetată de hidrocarburi şi primul partener comercial al Teheranului - pare efectiv să aibă intenţia să ignore sancţiunile americane, cu scopul de a-şi consolida invetiţiile în Iran - cu riscul de a-şi agrava relaţiile cu Washingtonul, deja tensionate după introducerea taxelor vamale asupra oţelului şi aluminiului de către americani.
PAS IMPORTANT PENTRU RUŞI
Rusia, o aliată a Teheranului - care a menţinut relaţii comerciale atunci când sancţiunile internaţionale erau în vigoare -, a făcut la rândul ei un pas important în a apropia Iranul de zona sa de influenţă economică.
Uniunea Economică Eurasiatică - condusă de Moscova şi din care fac parte mai multe foste republici sovietice - a semnat joi, la Astana, un acord preliminar cu Iranul.
Reducând deja taxele vamale impuse anumitor produse pe o perioadă de trei ani, obiectivul este să creeze o zonă de liber-schimb.
Acest acord se afla în pregătire din 2016, cu mult înainte de retragerea americană, însă el arată că Rusia, la fel ca China, au intenţia de a-şi consolida relaţiile comerciale cu Teheranul, în pofida reintroducerii sancţiunilor economice de către Washington.
Rusia a condamnat anunţul lui Donald Trump şi caută împreună cu europenii să salveze acordul. Alianţa sa cu teheranul le permite întreprinderilor sale să fie bine plasate în vederea continuării comerţului cu Iranul, iar concurenţii lor occidentali le vor putea urma cu dificultate activităţile, în pofida unor invetiţii importante.
Ruşii, ale căror relaţii cu Occidentul se află la cel mai scăzut nivel şi care sunt obişnuiţi să facă afaceri într-un mediu de sancţiuni economice, nu se tem să contracareze Washingtonul.
”NU ESTE PERFECT”
Acordul încheiat în iulie 2015 după ani de negocieri dure între Iran şi grupul 5+1 (China, Franţa, Regatul Unit, Rusia, Statele Unite plus Germania) a permis suspendarea programului iranian până în 2025, în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor internaţionale impuse Republicii islamice.
”Noi vom acţiona pentru a menţine cadrul acordului din 2015, indiferent care sunt deciziile americane”, a declarat Macron, apreciind că acest lucru nu exclude ”negocieri cu privire la un acord mai larg, indispensabil” cu Teheranul.
”Toată lumea în cadrul Uniunii Europene este de acord să spună că acordul nu este perfect, dar că trebuie să rămânem în acord şi să purtăm negocieri siplimentare cu Iranul”, a subliniat, tot la Sofia, cancelarul german Angela Merkel.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
