Fostul lider politic al etnicilor sârbi din Bosnia Radovan Karadzici a insistat să nege orice genocid în faţa judecătorilor, marţi, ultima zi a unui proces în apel vizând să caseze condamnarea sa la 40 de ani de închisoare, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În martie 2016, Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie l-a găsit vinovat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul Războiului din Bosnia (1992-1995) şi l-a condamnat la 40 de ani de închisoare.

”Nu a existat niciodată un plan criminal şi nici de omogenizare a civililor sau a unui teritoriu”, a declarat sârbul, în vârstă de 72 de ani, asigurându-şi el însuşi apărarea cu ajutorul a doi avocaţi, la Mecanismul Tribunalelor Penale Internaţionale (MTPI) al ONU, care a preluat ştafeta de la TPI.

Cu o zi înainte, preşedintele entităţii etnicilor sârbi din Bosnia, Republica Srspka, condamnat în primă instanţă în legătură cu masacrul de la Srebreniţa şi asedierea oraşului Sarajevo, a denunţat ”mituri” cu privire la deplasarea unor populaţii pe criterii etnice.

”Sârbii, croaţii şi musulmanii formau un singur popor. Noi considerăm că musulmanii făceau parte din poporul nostru, dar au vrut să facă secesiune”, a declarat el marţi, acuzându-i că i-au atacat pe srâbi.

”Dorinţa noastră principală era ca musulmanii săi rămână cu noi în cadrul Iugoslaviei”, a dat el asigurări.

Apărarea consideră că procesul de la TPI a fost ”inechitabil”.

”După noi, camera de apel trebuie să dispună ca un nou proces să aibă loc sau în orice caz ca hotărârea să fie revizuită”, a pledat avocatul Kate Gibson în faţa celor cinci magistraţi MTPI.

”FLUVII DE SÂNGE”

La rândul său, acuzarea a respins metodic fiecare dintre cele 50 de motive de apel prezentate de cealaltă tabără.

"Karadzici şi colaboratorii săi ştiau că aveau să verse fluvii de sânge pentru a-şi croi un teritoriu pur din punct de vedere etnic”, a declarat Katrina Gustafson, unul dintre procurori.

În verdictul său, TPI considera că acuzatul, ”fierul de lance al structurilor militare, politice şi guvernamentale” ale etnicilor sârbi din Bosnia a căutat să împartă ţara.

Fostul psihiatru a fost găsit vinovat de genocid în cazul morţii celor aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebreniţa, în iulie 1995 - cel mai sângeros masacru comis în Europa după al Doilea Război Mondial.

El dă asigurări că acţionat, la acea vreme, cu scopul de a ”menţine pacea”. ”Musulmanii care aveau contacte cu mine ştiu că sunt un om fără prejudecăţi”, a dat el asigurări într-o intervenţie angajată, în care a gesticulat.

După moartea - în timpul procesului - a fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevici, el este conducătorul cu cel mai înalt rang care dă socoteală pentru acest război, soldat cu peste 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de deplasaţi din 1992 în 1995.

”SENTINŢA CEA MAI DURĂ”

Potrivit judecătorilor TPI, masacrul de la Srebreniţa se înscria în cadrul unei ”epurări etnice” planificate de un trio din care făceau parte Karadzici, echivalentul său militar generalul Ratko Mladici şi Slobodan Milosevici.

Karadzici a fost condamnat, de asemenea, în legătură cu persecutări, omoruri, violuri, tratamente inumane sau transferuri cu forţa, în timpul asedierii Sarajevo, soldat cu 10.000 de morţi civili în decurs de 44 de luni, dar şi în legătură cu lagăre de detenţie în ”condiţii de viaţă inumane”.

Însă el a fost  achitat de unul dintre cele două capete de acuzare de genicid, din cauza lipsei unor probe suficiente care să arate dincolo de orice îndoială rezonabilă că o asemenea crimă a fost comisă în alte şapte municipalităţi din Bosnia.

Acuzarea, care contestă achitarea în legătură cu acest punct şi care a făcut la rândul ei apel împotriva hotărârii primei instanţe, a cerut din nou, marţi, condamnarea lui Karadzici la închisoare pe viaţă.

”El s-a folosit de poziţia sa pentru a vărsa sângele multor victime. El trebuie să primească sentinţa cea mai dură”, a subliniat Gustafson.

O vreme cel mai căutat fugar căutat pe continentul european, Radovan Karadzici a fost arestat în 2008 după aproape 14 ani de fugă.

Din 2009 el se află în spatele gratiilor cartierului penitenciar al ONU la Haga, unde se află Mladici, alias ”Călăul din Blacani”, condamnat pe viaţă în noiembrie.

Camera de apel se va pronunţa ”în timp util”, a conchis preşedintele MTPI Theodor Meron, după care a încheiat şedinţa.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.