Un cetăţean german a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului instanţei supreme, după ce ar fi vândut ilegal piese din patrimoniu cultural naţional, precum podoabe dacice provenite din situri arheologice, bărbatul fiind acuzat de spălare de ban în formă continuată. Autorităţile române au recuperat sute de monede, podoabe şi artefacte, în urma unei cooperări internaţionale.
Procurorii Parchetului instanţei supreme au anunţat joi că au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a cetăţeanului german Pop Zeno, acuzat de spălare de bani în formă continuată, după ce ar fi efectuat tranzacţii ilegale cu piese din patrimoniul cultural naţional.
Conform procurorilor, în perioada 2005 – 2015, ”prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor”, cetăţeanul german a dobândit, deţinut şi transferat prin vânzare numeroase piese aparţinând patrimoniului cultural naţional, care ar fi fost furate din situri arheologice din România.
De exemplu, în 2006, suspectul ar fi vândut unui colecţionar bulgar o brăţară multispiralică din aur, în greutate de 933,4 grame, sustrasă din Rezervaţia Arheologică din Munţii Orăştiei - situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Obiectul a fost dobândit ilegal în 2005, şi l-a prezentat cumpărătorului său ca aparţinând unei colecţii private. De asemenea, acesta a dobândit şi deţinut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice care fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate, un lot de 473 monede de argint romane republicane şi dacice, precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României.
Totodată, conform unor facturi datate în perioada 2007-2013, Pop Zeno ar fi tranzacţionat către diferite persoane sau firme din Europa şi SUA peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică).
”Intermedierea valorificării acestor piese ar fi fost efectuată de persoane care şi-au asumat rolul de spălători de bani şi artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public”, precizează procurorii.
Tipurile monetare identificate prin facturi au fost recuperate de autorităţile judiciare şi în alte cauze penale, unele soluţionate definitiv, iar altele aflate în curs de soluţionare, în urma expertizelor stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice româneşti.
Brăţara plurispiralică din aur a fost restituită autorităţilor române în 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T. colecţionarului de bună credinţă care a cooperat cu organele judiciare. Brăţara se află în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi aparţine patrimoniului cultural naţional, categoria Tezaur. Piesa reprezintă a 13-a brăţară recuperată dintr-un total de 15 sustrase în perioada 2000-2001 din siturile arheologice, stabilindu-se că, similar celor 12 expertizate anterior, locul de provenienţă este situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul arheologic Căprăreaţa, aparţinând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac.
Alte obiecte recuperate, respectiv 473 de monede şi 18 podoabe dacice din argint, au fost repatriate şi se află în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României. Artefactele indisponibilizate au fost predate autorităţilor române în 30 martie 2018, acestea urmând a constitui mijloace materiale de probă în cadrul procesului penal.
În cadrul operaţiunilor de asistenţă judiciară internaţională, Tribunalul Landului Federal Salzburg a dispus în 2016 instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea suspectului, până la concurenţa sumei de 200.000 euro.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale s-a constituit parte civilă cu suma reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea brăţării multispiralice din aur, precum şi cele conexe.
Dosarul va fi trimis pentru soluţionare Tribunalului Hunedoara.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
