O cameră misterioasă cu uşă zidită se află în spatele unei oglinzi din Teatrul Odeon, un tunel secret din Sala Studio face legătura cu Palatul Regal, iar cerul poate fi privit prin tavanul glisant al Sălii Majestic. Sunt doar câteva dintre surprizele cu care actorii îi aşteaptă pe spectatori întreaga zi, până la ora 20.00, de Ziua Mondială a Teatrului @ ODEON. Actorii Alexandru Papadopol, Pavel Bartoş, Marius Stănescu, Elvira Deatcu, Ioan Batinaş au fost ghizi pentru spectatorii Odeonului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Arhitectul Grigore Cerchez a primit această comandă în 1906 de la Regele Carol I. A realizat clădirea în stil eclectic. Multe lucruri speciale are Teatrul, dar în 1906, în primul rând, avea apă caldă şi apă rece, canalizare, încălzire prin trepte, nici clădiri din New York nu aveau aşa ceva la vremea respectivă”, spun ghizii în deschiderea tururilor.

Faţada Teatrului - Comoedia - a fost bombardată în 1944 de aviaţia germană care a distrus toată zona până la intrarea în sală, inclusiv faţada şi clădirea de alături, toate fiind restaurate după al Doilea Război Mondial.

Pe scurt, istoria numelui: Două săli de spectacol, iniţial a existat Sala Giuleşti de lângă Podul Grant, în 1946 s-a numit Teatrul Muncitoresc CFR Giuleşti, apoi Teatrul Giuleşti, acum Opera Comică pentru Copii, iar din 1990 directorul Vlad Mugur a schimbat numele instituţiei în Teatrul Odeon.

La Teatrul Giuleşti, în jur de 40 de ani, a fost director Elena Deleanu, care a obţinut această sală pentru Teatrul Odeon în 1974, sală care a aparţinut de Teatrul Naţional.

Dedesubt, Sala Studio a funcţionat până în 1948 pentru trupe particulare din epocă: Teatrul Nostru, trupa „Maria Ventura”, trupa „Bulandra”.

Un alt element inedit, pe care mulţi dintre vizitatori îl află în timpul turului ghidat, este cortina roşie, care a fost cusută de mână de măicuţe şi care după ce a ars a fost refăcută în 2012. Sala Majestic dispune de cortina originală de la 1911.
Mădălina Ciotea, actriţă la Teatrul Odeon, a fost unul dintre ghizi.

Vizitatorii au avut şansa unică, unii dintre ei, să păşească pentru prima dată pe scena Teatrului, într-un decor semnat de scenograful Helmut Sturmer pentru spectacolul lui Alexandru Dabija, care va avea premiera în 15 aprilie.

Urmând săgeţile albe trasate pe scândură, vizitatorii ajung lângă marele gong. „El face trecerea din lumea reală din care venim către lumea magică a teatrului. Are un efect ca cel al clopotului de la biserică şi este un fel de ritual. După ce batem gongul, începe magia”, a mărturisit actriţa.

Deasupra, câteva modele de reflectoare, cortina cu o deschidere de 7 metri jumătate şi o înălţime de şase metri, ştăngile care pot susţine o greutate de 120 de kilograme şi macheta spectacolului deja montat pe scenă.

Nicolae Dan Cristian, şef maşinist la Teatrul Odeon, supranumit Foca (aplaudat ca o focă de colegi, n.r), a căpătat porecla de la un coleg, prin 1990, „pentru că-i plăceau glumele cu Doru Octavian Dumitru şi pentru că făceam ca o focă, am rămas aşa”, povesteşte amuzat. „Ştăngile sunt întotdeauna încărcate în contragreutatea a ceea ce se agaţă la pod, avem un maxim de 4,5 tone, dar nu se încarcă niciodată atât”, explică maşinistul.

Sala Studio, în contrast cu clasica Sală Majestic, din beton armat şi fier, găzduieşte o expoziţie cu portrete digitale ale trupei actuale de actori a Odeonului. Un bust al lui Jorj Voicu este într-un colţ.

„În spatele unui zid se află un tunel secret, care a fost făcut la cererea lui Carol I pentru a se ascunde de spioni. Nu a apucat să-l folosească, dar a apucat să-l folosească Carol al II-lea, care, se pare, că-şi conducea balerinele şi actriţele pe aici până la Palatul Regal, pentru că tunelul face conexiunea cu Teatrul şi Palatul Regal. La Revoluţie, a fost închis, pentru că au reuşit să pătrundă câţiva”, a povestit ghidul.

Turul a continuat în „Laboratorul de imaginar”. Acolo, actriţa Rodica Mandache, aflată pe scenă, a rostit un text, iar unui spectator i-a fost testată atenţia cu ajutorul instalaţiei interactive şi a căştilor neuronale.

„E Ziua Teatrului, 27 martie. Nici nu se putea ca Ziua Teatrului să fie în altă lună decât în această lună magică care este martie. (...) Teatrul se face cu actori. Actorii sunt stelele unui circ straniu... Actorii sunt nişte apariţii rătăcitoare, care urcă mereu dealuri abrupte în direcţii rătăcitoare. Actorii sunt artişti pe trapez...”, a rostit Rodica Mandache, în aplauzele vizitatorilor.

O cameră misterioasă
O curiozitate în clădire este camera misterioasă din spatele unei oglinzi, o încăpere a cărei uşă este zidită. „Accesul se poate face doar din gang, printr-un hublou, şi era folosită pentru a aranja mâncarea care era dusă în restaurantul de lux al Teatrului. Atunci nu era secretă. Aici a funcţionat restaurantul, se întâlneau foarte mulţi oameni importanţi care savurau mâncăruri din ingrediente venite direct de la Paris. Se zvoneşte că restaurantul ar fi foat închis pentru că balerinele şi dansatoarele care frecventau acest local nu ar fi avut o ţinută corespunzătoare pentru domnii care veneau aici”, aflăm de la actriţa-ghid. 

Pe hol, la etaj, sunt expuse câteva dintre maiestuoasele costume ale Doinei Levintza, realizate pentru spectacolul „Richard al III-lea”, de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuţiu. Tot aici, vizitatorii pot îmbrăca virtual rochia purtată de Irina Mazanitis în rolul Margaret din spectacolul care a avut premiera în 1993.

Privitorul ajunge la balcon, aproape de locul rezervat specialiştilor de la lumini şi sunet.

Primul mesaj de Ziua Mondială a Teatrului a fost transmis în 1962 de Jean Cocteau. Arthur Miller, Pablo Neruda şi Radu Beligan au fost alţi oameni de teatru care au transmis mesaje de-a lungul anilor. În 2018, au fost alese cinci personalităţi.

“Într-o zi, Un Om se hotărăşte să-şi pună întrebări în faţa unei oglinzi (un public), Să-şi inventeze răspunsuri şi, în faţa acestei oglinzi (publicul său), Să se critice, să-şi ia în râs propriile întrebări şi răspunsuri, Să râdă sau să plângă, nu contează ce, dar la final, Să salute şi să binecuvânteze oglinda (Publicul său) Pentru că i-a acordat această clipă de ciudă şi de răgaz, Se apleacă şi o salută pentru a-şi exprima recunoştinţa şi respectul… În adâncul lui, căuta Pacea, Pacea cu el însuşi şi cu oglinda lui:Făcea teatru… “, este mesajul transmis de Were Were Likin Gnepo, Coasta de Fildeş - artist pluridisciplinar.

„Teatrul Odeon are ca model de inspiraţie Teatrul Odeon din Paris. În 1911, Grigore Cerchez a făcut un lucru unic pentru acea vreme: (doar două instituţii în Europa au, n.r) un tavan glisant. Pe timpul verii, tavanul se deschidea şi stagiunea se continua vara, ca într-o grădină”, a explicat Mădălina Ciotea.

„Family Affairs”, „Pyramus & Thisbe 4 You” sunt câteva dintre spectacolele care sunt reluate la Odeon, după o perioadă mai lungă în care au lipsit din program, este unul dintre ponturile pe care ni le spun actorii.

„Ziua Mondială este, probabil, cel mai mare eveniment pe care îl avem noi, oamenii care facem această meserie. Este prima oară când avem Porţile deschise la Odeon şi ne bucurăm foarte mult, chiar dacă vom sta aici toată ziua”, a mărturisit pentru News.ro, actorul Marius Stănescu, care joacă pe scena Odeonului de 28 de ani. „Nu m-am plictisit pentru că m-am mai dus şi pe la alte teatre”, a spus jovial actorul.

Mesajul lui pentru spectatori a fost: „Să vină, să vină şi să se bucure de viaţa în direct pe care o vor vedea pe scenă”, recomandând „toate piesele de la Odeon”.

Cristian Şofron, directorul Teatrului Odeon, a afirmat că instituţia „încearcă să se deschidă către public, către Europa, către lume şi altfel decât prin spectacole. Acest eveniment este unul pe care l-am gândit mult, ne-am întrebat dacă este util şi am hotărât că da. Acest mixt între clasic, modern şi tehnologie nu face decât să îmbunătăţească mesajul Teatrului Odeon”.

Scenograful Adrian Damian a fost de părere că „Dacă Grigore Cerchez folosea în 1911 această tehnologie (tavanul glisant, n.r) în arhitectură, cred că e obligaţia noastră să înţelegem că arta ar trebui să vorbească lumii de astăzi, care este profund ancorată în tehnologie, aşa că sunt de părere că ar trebui să le lăsăm să fuzioneze pentru a degaja un alt tip de energie artistică”.

Pavel Bartoş a declarat pentru News.ro că Ziua Mondială a Teatrului este ceva mai specială pentru actori: „Nu vreau să fiu patetic sau ipocrit, dar înseamnă foarte mult pentru noi această zi. Este o zi în care toţi cei din jur se gândesc mai cu drag la noi. Nu vreau să cred că doar în această zi ne declarăm iubirea unul faţă de altul, ca de Dragobete sau de Sfântul Valentin, dar am primit multe mesaje şi mă bucur că în această zi Teatrul Odeon a făcut un pas de a fi în ton cu vremea, cu digitalul”.

„Teatrul este în ton cu vremurile, dar tot ce se întâmplă în jurul lui a luat-o înainte. Jocul actorului nu se poate schimba, dragostea lui faţă de teatru este aceeaşi, dar tot ce se întâmplă în jurul lui trebuie îmbrăcat cumva altfel, din păcate sau din fericire”, a adăugat Bartoş, care a transmis şi un mesaj publicului: „Vă mulţumim că ne iubiţi, că ne veţi iubi, iar noi sperăm să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor voastre şi să ne bucurăm de tot ce înseamnă teatru, adică emoţie”.
La Odeon, Pavel Bartoş îi invită pe spectatori să vină să-l vadă „în cel mai drag rol, Ianache Duduleanu, din „Gaiţele” (regia Alexandru Dabija), care se joacă de 16 ani, „Aventurile lui Habarnam” (regia Alexandru Dabija), „Linişte! Sărut. Acţiune!” (regia Peter Kerek), „Family Affairs”, în regia lui Radu Afrim, „Natură moartă cu nepot obez” (regia Eugen Făt), „Titanic Vlas” (regia Alexandru Dabija), dar şi în noua premieră aceluiaşi regizor, Alexandru Dabija, care va avea premiera în aprilie, după nuvelele şi schiţele lui Cehov, toate merită să fie aplaudate”.

Ziua Mondială a Teatrului @ ODEON marchează şi lansarea aplicaţiei de mobil CULTURESC 100, parte din platforma Samsung dedicată Centenarului Marii Uniri. Platforma încurajează consumul de cultură în rândul publicului tânăr, oferindu-i o experienţă culturală inedită, inspirată de tehnologie, iar creatorilor le oferă oportunitatea de a promova produsele culturale prin mijloace tehnologice.

La baza întregului eveniment stă ideea de a prezenta istoria şi identitatea Teatrului Odeon prin mijloace contemporane, printr-o fuziune perfectă între tehnologie şi artă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.