Comisia specială care a modificat legile justiţiei a dat marţi raport de admitere pentru Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Cu o zi ]n urmă, comisia condusă de Florin Iordache a dat raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).
UPDATE - Legile 303/2004 şi 317/2004 au primit raport de admitere în Comisia Iordache, urmând să intre în plenul Camerei Deputaţilor
Comisia specială care a modificat legile justiţiei a dat marţi raport de admitere pentru legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. Astfel, cele două legi au fost adoptate cu 13 voturi “pentru” şi 7 „împotrivă”.
Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.
Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.
UPDATE - Comisia Iordache a decis că informaţiile privind statutul magistraţilor, organizarea şi funcţionarea CSM sunt de interes public
Membrii comisiei paralmentare pentru modificarea legilor justiţiei au decis, marţi, că informaţiile privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi organizarea CSM, precum şi cele legate de cooperare instituţională devin informaţii de interes public, după schimburi de replici între putere şi opoziţie.
“Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice şi cele judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din legea 544/2001, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat”, se arată în textul alineatului 7 al articolului 7 din Legea 303/2004.
În şedinţa comisiei de luni, membrii comisiei au votat în unanimitate, la propunerea PNL, o altă modificare a alineatului 7 al articolului 7 din Legea 303/2004, stabilind că „informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, constitutie informaţie de interes public la care accesul este liber garantat în măsura în care nu contravin prevederilor din alte legi speciale.”
"Consideră că sintagma «nu contravin altor legi speciale» creează o anumită confuzie şi dă posibilitatea ca prin introducerea acestei sintagme anumite informaţii care sunt de interes public... Introducerea sintagmei dumneavoastră este restrictivă şi dă naştere unor intepretări care ar putea prejudicia dreptul la libera informare”, a spus Florin Iordache.
De asemenea, senatorul PNL Iulia Scântei a afirmat: "Eu nu aveam în vedere să interzic accesul. Dumneavoastră îmi vorbiţi despre posibilitatea de a secretiza aceste categorii de informaţii şi raporturi juridice, ori ele nu fac obiectul acestei legi. (...) Alte legi speciale le secretizează. Trebuie să vă duceţi în legea specială, la informaţii calsificate şi să le exceptaţi de la clasificare”.
Deputatul PNL Cătălin Predoiu a spus că "CCR ne-a atras atenţia că sunt legi speciale care trebuie precizate”.
Deputatul USR Stelian Ion a susţinut că CCR a precizat că derogarea nu este posibilă, iar declasificarea nu se poate face prin legea 303/2004.
„Curtea ne spune în mod clar că nu putem face această derogare (...) dacă se doreşte o declasificare nu prin această lege, (...) ci prin modificarea altor acte normative. Ne vom întoarce la Curte cu acelaşi rezultat ”, a susţinut deputatul USR Stelian Ion.
UPDATE - Comisia Iordache a modificat noţiunea de eroare judiciară prevăzută în legea 303/2004
Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a admis marţi o serie de amendamente la legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, astfel încât noţiunea de eroare judiciară a fost redefinită.
Potrivit raportului de admitere, art. 96 din legea nr. 303/2004 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare;
(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 991;
(3) Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei: a) a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei;
b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil şi Codul de procedură civilă.
(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
(6) Plată de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.
(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credintă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare al acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.
(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instantă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.
(10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezenţei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă".
UPDATE - Comisia Iordache a corelat legea 303/2004 cu legea 317/2004, astfel că preşedintele este eliminat din procedura de numire a conducerii ICCJ
Comisia specială care modifică legile justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a dat marţi raport de admitere pe legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, astfel încât prevederea care îl elimină pe preşedintele României din numirea conducerii ICCJ a fost corelată cu legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.
Comisia specială pentru modificarea legilor Justiţiei a votat luni ca preşedintele României să fie exclus din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), astfel că atribuţiile de revocare şi numire a acesteia îi revin Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Articolul la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că CSM primeşte atribuţii de numire şi revocare a conducerii ICCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură şi se va corela cu Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, unde se va propune eliminarea presedintelui României din procedura de numire a conducerii ICCJ.
"Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) numesc şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede articolul votat.
În forma iniţială, articolul spunea: "Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) propun preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) numesc şi revocă preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Luni, Comisia specială a adoptat şi unele amendamente potrivit cărora preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice funcţie publică sau privată, cu unele excepţii. De asemenea, s-a decis eliminarea comisiilor de control SRI şi SIE din procedura de verificare a declaraţiilor pe proprie răspundere ale magistraţilor privind colaborarea cu serviciile de informaţii.
De asemenea, comisia a dat luni, cu 12 voturi “pentru” şi 6 "împotrivă”, raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).
Comisia a decis reformularea articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
"Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională", este noua formă a articolului.
De asemenea, comisia a votat ca articolul 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară să revină la forma iniţială.
"Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii", se arată în textul adoptat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
