Mai mulţi membri ai Parlamentului European vor să ia măsuri privind companiile despre care spun că au în vizor jurnaliştii de investigaţie cărora le intentează procese „abuzive” şi pe care îi ameninţă, ca mod de a reduce la tăcere jurnalismul critic, informează The Guardian.
În propunerea expusă de şase membri ai PE, care solicită crearea unei noi directive UE pentru a aborda această problemă, firmele implicate în aşa-numitele procese ofensatoare pot fi amendate dacă au un comportament abuziv faţă de jurnalişti.
Europarlamentarii propun şi ca noua directivă UE să permită jurnaliştilor de investigaţie şi grupurilor media să ceară ca „procesele vexante” să fie respinse rapid şi să presupună crearea unui fond care ar susţine financiar grupurile media care opun rezistenţă proceselor ce sunt menite să îi intimideze.
„Această practică este abuzivă, este o ameninţare la libertatea presei şi nu îşi găseşte locul în Uniunea Europeană”, se arată în scrisoarea transmisă lui Frans Timmermans, vicepreşedintelui Comisiei Europene.
Scrisoarea este semnată de membri ai PE care reprezintă cele mai mari grupuri politice de la Bruxelles: David Casa (EPP), Ana Gomes (S&D), Monica Macovei (ECR), Maite Pagazaurtundúa (ALDE), Stelios Kouloglou (GUE) şi Benedek Jávor (Greens).
Proceduri împotriva unor astfeld e procese - cunoscute ca SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation, procese strategice împotriva participării publice, n.r.) - sunt comune în mai multe state din SUA, însă noi pentru Europa.
O provocare în formularea unei legi anti-SLAPP este determinarea acţiunilor abuzive.
Astfel de procese au fost intentate The Guardian şi BBC de către Appleby, o companie offshore care a stat la baza investigaţiei Paradise Papers.
Proiectul Paradise Papers - pentru care International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) a fost premiat cu Pulitzer - a dezvăluit detalii despre aranjamente complexe şi activităţi offshore ale unora dintre cei mai bogaţi oameni şi companii din lume.
Appleby a susţinut că documentele folosite în ancheta jurnalistică au fost furate într-un atac cibernetic şi că nu exista un interes public în publicarea lor. Publicaţia The Guardian şi reţeaua BBC se apăra singure în aceste procese.
Într-un comunicat, Appleby a transmis că încearcă de mai multe luni să afle care dintre documentele confidenţiale au fost furate de hackeri, pentru a putea răspunde clienţilor şi colegilor şi a-i informa care dintre ele au fost luate. Reprezentanţii companiei au adăugat că jurnaliştii The Guardian şi BBC au refuzat să dea curs acestei solicitări.
„Nu încercăm să identificăm sursele jurnalistice sau să suprimăm libertatea de exprimare”.
Europarlamentarii şi-au exprimat îngrijorarea privind impactul unor procese din Malta, unde jurnalista Daphne Caruana Galizia a fost ucisă într-un atac cu bombă, în octombrie 2017. Ei au subliniat faptul că Galizia era, la momentul respectiv, acţionată în judecată de Pilatus Bank, instituţie financiară din malta, pe care ea o critica în mod frecvent. Procesul de defăimare intentat jurnalistei a fost deschis în SUA şi anulat după moartea ei. Trei bărbaţi au fost arestaţi şi învinuiţi de crimă.
Potrivit europarlamentarilor, grupurile media din Malta - ameninţate cu acţionare în justiţie - au îndeplinit cererile Pilatus Bank şi au şters şi cenzurat articole din propriile arhive.
Banca a negat acuzaţiile de abuz şi intimidare. Reprezentanţii instituţiei au mai spus că procesul cu Daphne Caruana Galizia a fost primul intentat unui jurnalist, însă au considerat necesar din cauza „acuzaţiilor serioase, false şi defăimătoare”.
În plus, în scrisoarea europarlamentarilor se mai solicită crearea unui registru UE - un „zid al ruşinii” - în care să fie trecute numele tuturor firmelor care au practici abuzive.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
