Guvernul spaniol a anunţat joi că va continua procedura de suspendare a autonomiei Cataloniei, apreciind că preşedintele catalan Carles Puidgemont nu a restaurat ordinea în regiunea sa, adâncind şi mai mult criza care ameninţă stabilitatea Spaniei, relatează AFP.
”Dacă Guvernul statului persistă să împiedice dialogul şi să continue represiunea, Parlamentul Cataloniei va putea să procedeze, dacă va considera oportun, la adoptarea prin vot a unei declaraţii formale de independenţă, pe care nu a adoptat-o prin vot la 10 octombrie”, a scris joi Carles Puigdemont într-o scrisoare adresată şefului Guvernului spaniol Mariano Rajoy, după ce a evocat ameninţarea suspendării autonomiei.
Puigdemont trebuia să spună până la ora locală 10.00 (11.00, ora României) dacă dă înapoi în privinţa inependenţei.
În scrisoarea sa, el a lăsat Guvernului spaniol alegerea de a lua în calcul să spună mai deschis că nu există, în acest stadiu, o declarare a independenţei regiunii şi să ia în considerare că acest lucru va deschide uşa unei detensionări ori să-şi menţină ameninţarea.
Guvernul spaniol a ales a doua opţiune.
”Guvernul va continua demersurile prevăzute de articolul 155 al Constituţiei în vederea restaurării legalităţii” în Catalonia, constatând ”refuzul” lui Puigdemont de a răspunde solicitărilor sale, se arată în comunicatul acestuia, care anunţă de asemena organizarea sâmbătă a unei şedinţe extraordinare a Consiliului de Miniştri în vederea declanşării procesului.
În pofida tonului înfruntării, acest anunţ lasă încă două zile unor eventuale tratative.
Anterior, ziarul catalan La Vanguardia a subliniat ”responsabilitatea istorică” a lui Carles Puigdemont, implorându-l să aleagă opţiunea pe care i-o propunea Guvernul încă de miercuri, şi anume să convoace alegeri regionale anticipate în vederea unei reporniri de la zero.
”Nu există demnitate în sinuciderea colectivă, mai ales dacă unul singur decide şi toţi suferă” consecinţele, scrie cotidianul.
În această regiune cu o limbă şi o cultură proprii, mândră de autonomia ei, o suspendare a autonomiei ar putea să declanşeze o ”înfruntare civilă”, avertizează La Vanguardia.
Liderii catalani apreciază că referendumul de autodeterminare pe care l-au organizat pe 1 octombrie, în pofida interzicerii lui de către justiţie, le dă un ”mandat popular” să declare independenţa.
Potrivit datelor lor - care sunt de neverificat -, tabăra ”da” a obţinut o victorie cu 90% din voturile exprimate de 43% dintre catalanii cu drept de vot.
Însă societatea catalană este profund împărţită, aproape în două, în această chestiune a independenţei.
ALEGERI REGIONALE?
O soluţie în vederea ieşirii din acest blocaj, evocată miercuri de presă, ar fi fost convocarea unor alegeri regionale anticipate.
”Dacă el (Carles Puigdemont) convoacă alegeri, potrivit modalităţilor avute în vedere, acest lucru ar putea să fie considerat drept o întoarcere la legalitate”, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală.
Însă ea nu era pe masă joi, potrivit deputatului catalan Joan Tarda, din cadrul Partidului Stânga Republicană din Catalonia (ERC).
PUIDGEMONT SUB PRESIUNE
Pare dificil să se revină la încrederea şi dialogul - între Barcelona şi Madrid - pe care le reclamă instituţiile europene şi numeroşi catalani din toate taberele, inclusiv din puternica FC Barcelona.
Guvernul spaniol consideră că separatiştii sunt ”în afara legii” şi refuză să discute atât timp cât ei nu dau înapoi.
”Nu putem să dialogăm cu cei care încalcă legea şi Constituţia”, repeta Mariano Rajoy miercuri în faţa deputaţilor.
Carles Puigdemont - un separatist dintotdeauna şi care a ajuns la începutul lui 2016 la putere cu promisiunea independenţei - este, la rândul său, supus unor presiuni din toate părţile.
Susţinătorii săi îl îndeamnă să nu dea înapoi, inflamaţi de plasarea în detenţie provizorie, marţi, la Madrid, a două figuri separatiste Jordi Sanchez şi Jordi Cuixart, inculpaţi pentru ”răzvrătire”.
Zeci de mii de catalani au ieşit în stradă marţi seara în semn de susţinere a ”deţinuţilor (lor) politici”.
CUP, un partid de extremă dreapta şi un aliat-cheie al lui Puigdemont, îl îndeamnă să declare o republică catalană independentă fără să mai aştepte.
Formaţiunea a convocat deja manifestaţii joi seara şi duminică, cu sloganul ”Să oprim represiunea, să ieşim în stradă fără frică. Să facem Republica acum”.
De cealaltă parte, mediile economice exercită o presiune maximă asupra preşedintelui catalan să dea înapoi.
Peste 800 de întreprinderi, inclusiv cele două cele mai mari bănci catalane, şi-au mutat sediile sociale în afara regiunii după referendum, potrivit Registrului comercial al societăţilor.
Dar, mai ales, Madridul ţine cheia puşculiţei. Guvernul catalan, ale cărui finanţe se află sub tutela Madridului din septembrie, riscă să rămână fără bani la sfârşitul lui octombrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
