Spania îşi sărbătoreşte joi Ziua Naţională, un simbol al unităţii unei ţării ameninţate de criza între Catalonia şi Madrid, care a dat Barcelonei un ultimatum ca până la 19 octombrie să revină asupra declaraţiei de independenţă, în cazul în care vrea să nu-i suspende autonomia, relatează AFP.
Premierul spaniol Mariano Rajoy şi regele Felipe al VI-lea asistă la parada militară tradiţională, pe străzile Madridului care marchează descoperirea Americii de către Cristofor Columb în 1942.
La Madrid, unde numeroase steaguri spaniole înfrumuseţează balcoanele, forţele armate defilează pe bulevardul Paseo de la Castellana, situat în centrul capitalei.
Iar pentru prima oară în ultimii 30 de ani, Poliţia Naţională este invitată să defileze - la mai puţin de două săptămâni după ce a fost acuzată că a intervenit prea brutal în cursul referendumului de autodeterminare -, cu scopul de a i se recunoaşte rolul după atentatele jihadiste sângeroase din august, în Catalania.
Cu ocazia Zilei Naţionale, Ministerul Apărării a publicat o înregistrare video în care apar avioane de luptă în acţiune, cu hashtagul #OrgullososdeserEspanoles (mândri să fim spanioli).
La Bercelona, două manifestaţii în favoarea unităţii Spaniei sunt prevăzute.
Potrivit unor mesaje postate pe Twitter, unionişti au ars steaguri catalane.
Unionists celebrating Spain's National Day in Barcelona singing the Francoist anthem and burning Catalan flags. Disgusting. pic.twitter.com/XNgPHignuy
— Catalans for Yes (@CatalansForYes) October 12, 2017
Însă atmosfera nu este tocmai de sărbătoare în Spania, care se confruntă cu cea mai garvă criză politică de la revenirea la democraţie, în 1977, în urmă cu 40 de ani, în contextul în care susţinătorii independenţei aflaţi la putere în Catalonia încearcă să forţeze divorţul.
Madridul a declanşat miercuri numărătoarea inversă, dându-i preşedintelui separatist Carles Puigdemont ultimatum ca până luni, la ora locală 10.00 (11.00, ora României) să-şi ”clarifice” poziţia cu privire la independenţă.
În cazul în care liderul catalan insistă să continue sau nu răspunde, Guvernul îi va acorda un termen suplimentar, până la 19 octombrie, la ora locală 10.00, să se întoarcă din drum, înainte să preia controlul asupra Cataloniei, aşa cum îi permite articolul 155 din Constituţie.
”MANDAT”
Suspendarea autonomiei - fără precedent din 1934 - va fi considerată de mulţi catalani un afront. Ea ar putea să declanşeze tulburări în această regiune foarte ataşată limbii şi culturii sale şi care şi-a recuperat autonomia după moartea dictatorului Francisco Franco (1939-1975).
”Cerem dialogul şi ni se răspunde punându-se 155-ul pe masă. De aşteptat”, a reacţionat Carles Puigdemont miercuri seara într-un mesaj postat pe Twitter, adăugând într-un al doilea mesaj că ”lor le este mai frică de dialog decât de violenţă”.
Tensiunile între cele două tabere cresc după organizarea unui referendum de autodeterminare - interzis, contestat şi pătat de violenţe poliţiste - care a avut loc pe 1 octombrie.
Separatiştii spun că au obţinut o victorie cu 90% din voturile exprimate şi că participarea a fost de 43% - date care nu pot să fie verificate în absenţa unei comisii electorale independente.
Puigdemont a declarat marţi seara, în Parlamentul regional, că a primit un ”mandat de la cetăţenii Cataloniei” să declare independenţa acestei regiuni cu 7,5 milioane de locuitori, care reprezintă 19% din PIB-ul Spaniei.
Liderul separatist, care a semnat apoi textul - fără ca acesta să fie supus la vot - , a suspendat declaraţia de independenţă pentru a da o şansă dialogului.
Fără vreo surpriză, Mariano Rajoy a respins cererea unui dialog a lui Carles Puigdemont. "Nu este posibilă vreo mediere între legea democratică şi nesupunere, ilegalitate”, i-a răspuns Rajoy, catalogând sesiunea Parlamentului catalan drept ”lamentabilă”.
Uniunea Europeană (UE), deja zguduită de Brexit, urmăreşte criza cu îngrijorare şi îşi afişează solidaritatea cu Madridul.
”PREUDENŢĂ”
Guvernul spaniol a primit, de asemenea susţinerea Partidului Socialist spaniol (PSOE), principala fromaţiune din opoziţie, înaintea declanşării articolului 155 al Constituţiei.
Cele două părţi au ajuns la un acord în vederea studierii, în următoarele luni, a unei reforme a Constituţiei, cu scopul de a încerca să soluţioneze criza.
”Articolul 155 este o dispoziţie destul de largă. O putem modula şi este ceea ce Guvernul va face cu siguranţă într-o acţiune care este mereu ghidată de prudenţă şi proporţionalitate”, a declarat ministrul de Externe Alfonso Dastis joi, pentru postul francez CNews.
”Noi sperăm că nu va fi nevoie să utilizăm forţa”, a subliniat Dastis.
Jean-Pierre Elkabbach : « Carles Puidgemont risque-t-il d’être arrêté ? »
— CNEWS (@CNEWS) October 12, 2017
Alfonso Dastis : « Ça dépend de lui »#Catalogne pic.twitter.com/pDwzjWmM9k
O arestare a lui Carles Puigdemont şi anturajului său, în cadrul unei anchete judiciare deja deschise - cu privire la ”răzvrătire” - nu este exclusă nici ea, însă Dastis spune că speră ”să nu se ajungă la asta”.
Madridul a adoptat deja, în septembrie, o măsură excepţională, punând sub tutelă finanţele Cataloniei, în contextul în care numeroase întreprinderi, îngrijorate de insecuritatea juridică, şi-au mutat sediile sociale ale societăţilor în afara regiunii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
