Le Monde a publicat, marţi, un amplu articol dedicat Nadiei Comăneci, "Regina de gheaţă", în care fosta gimnastă a vorbit despre cariera ei prodigioasă, despre fuga din România, despre legăturile pe care nu le-a rupt niciodată cu ţara ei, despre modul în care se menţine în formă şi despre activităţile ei din prezent. "Eu am fibră naţionalistă. Trăiesc în SUA de la 25 de ani, dar sunt româncă şi mă simt mereu româncă. Nu am considerat niciodată că am fost folosită ca un instrument de propagandă", a afirmat Nadia Comăneci.
"Am plecat în căutarea unei femei de vârstă mijlocie, cu păr lung, brun, aşa cum arătau fotografiile făcute în urmă cu câteva luni. În loc de asta, un careu blond înconjura faţa fostei gimnaste, care o făcea cu 15 ani mai tânără decât vârsta ei. Nadia nu şi-a arătat niciodată vârsta", a scris jurnalista publicaţiei franceze.
Nadia afirmă că nu şi-a dat seama când a reuşit performanţele de la Montreal de însemnătatatea lor, fiind şocată de primirea avută apoi la aeroport, la Bucureşti, unde a fost aşteptată de zece mii de oameni.
"A fost un adevărat şoc. Pentru mine, performanţele fuseseră banale, am reprodus ceea ce deja făcusem de zeci de ori. Astăzi îmi dau seama că trebuie să fi fost ceva colosal dacă lumea încă îşi mai aminteşte. Chiar dacă eu cred că nu ar fi existat o asemenea rezonanţă dacă tabela electronică ar fi afişat corect nota 10", a spus ea.
Nadia Comăneci a insistat asupra faptului că nu consideră că a fost folosită de regimul comunist în scopuri propagandistice.
"Eu am fibră naţionalistă. Trăiesc în SUA de la 25 de ani, dar sunt româncă şi mă simt mereu româncă. Nu am considerat niciodată că am fost folosită ca un instrument de propagandă, nu eram decât un copil. Nu, (n.r. - nici acum privind în urmă) nu văd lucrurile aşa. Singurul lucru pe care nu l-am apreciat a fost când mi s-a intezis să părăsesc ţara. Am considerat că este injust, pentru că mulţi oameni erau liberi să călătorească. Probabil se gândeau că o să-l imit pe Bela (n.r. - Karoly). Când un apropiat a venit în camera mea şi mi-a spus <Bela rămâne aici, tu faci la fel? Sau mai bine te întorci?> am răspuns <Mă întorc>. Unde să fi rămas?", a spus multipla campioană.
Viaţa ei ar fi fost diferită, mult mai banală, dacă nu ar fi urmat cariera de gimnastă, consideră Nadia.
"Nu consider că mi-au furat copilăria şi adolescenţa, din moment ce e singura viaţă pe care am cunoscut-o şi pe care vreau să o duc. Îi voi fi întotdeauna recunoscătoare mamei mele, ea este cea care m-a dus într-o zi la sală. Altfel, aş fi avut o existenţă normală şi mult mai puţin interesantă. Nu am niciun regret şi nici nu am avut. Priviţi ce înseamnă viaţa mea: tot ce mi s-a întâmplat mi-a permis să fiu acolo unde sunt astăzi. Sigur, au avut momente dificile, ca oricine, dar am trecut peste aceste încercări, pentru că mă străduiesc mereu să fiu pozitivă şi să iau ceea ce este mai bun din ce ni se întâmplă", a susţinut ea.
Nadia mai spune că s-a temut că o să fie arestată atunci când a plecat din ţară, în 1989: "Ştiam că este periculos pentru că puteam fi arestată, dar nu aveam ce pierde. Eram atât de hotărâtă să merg înainte. Dar, da, se poate spune că am avut noroc..."
Nadia Comăneci afirmă că vizitează România de cel puţin şase ori pe an, însă nu se poate pronunţa cu privire la mişcările sociale şi politice din ţară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
