Curtea Constituţională a decis, miercuri, că este constituţională legea iniţiată de UDMR care vizează extinderea dreptului de folosire a limbii materne în instituţiile medicale şi în cele care prestează servicii sociale din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20%, anunţă UDMR, care salută decizia CCR.
Actul normativ, care instituie obligativitatea folosirii limbii materne şi în spitalele şi centrele de asistenţă socială din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20%, dar include şi un nou prag alternativ, de cel puţin 5.000 de persoane, a fost contestat la CCR de către PNL, PMP şi USR, după ce a fost votat în unanimitate în Camera Deputaţilor.
"UDMR salută decizia CCR, de a respinge în unanimitate contestaţia depusă de PNL, PMP şi USR. Unul din mesajele transmise prin acest răspuns se referă la faptul că proiectul nostru de act normativ garantează egalitate în faţa legii, nu este discriminatoriu, iar obiecţiile partidelor de opoziţie sunt ireale”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, miercuri, după decizia CCR.
Kelemen mai spune că schimbarea bruscă de atitudine a partidelor de opoziţie demonstrează că acestea nu dau dovadă de deschidere şi de respect fata de minorităţile naţionale, deşi se folosesc adesea de aceşti termeni în retorica pe care o adoptă în apariţiile publice. Preşedintele UDMR a mai spus că este regretabil că, prin gestul lor de a contesta proiectul de lege, PNL şi PMP se întorc împotriva valorilor aceleiaşi familii europene din care fac parte.
”Prin acest caz s-a demonstrat, din nou, că maghiarii din România pot conta numai pe forţele proprii când este vorba despre aspecte care vizează în mod direct comunitatea. Iar UDMR poate avea numai un singur partener: comunitatea maghiară din Transilvania”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, după decizia CCR actul normativ ar urma să fie promulgat de preşedinte.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în unanimitate, pe 11 aprilie. Inclusiv 52 de deputaţi PNL au votat proiectul, iar unul se afla în sală, dar nu şi-a exprimat nicio opţiune. Preşedintele PNL, Raluca Turcan, a votat şi ea proiectul. Din partea PMP, toţi cei 15 parlamentari prezenţi au votat "pentru".
Actul normativ prevede că în unităţile administrativ-teritoriale unde populaţia minoritară este de cel puţin 20%, în spitale şi centrele de asistenţă socială vor fi asiguraţi cunoscători ai limbilor minorităţilor naţionale. Totodată, este introdus şi un prag alternativ, de minimum 5.000 de cetăţeni ai minorităţilor pentru ca spitalele şi centrele de asistenţă să angajeze cunoscători ai limbii materne respective.
"Această reglementare depăşeşte cadrul asigurat minorităţilor naţionale şi este de natură a institui un criteriu discriminatoriu inclusiv faţă de cetăţenii români de alte etnii. În plus, contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale, proiectul de lege nu prevede sursele de finanţare necesare punerii în aplicare a acestuia. Menţionăm cu acest prilej că actualul cadru legislativ în vigoare privitor la minorităţile naţionale asigură un grad de protecţie ridicat al acestora în raport cu exigenţele europene în materie, faţă de care PNL şi-a adus contribuţia de-a lungul timpului", a susţinut PNL.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
