Cel mai puternic laser din lume, care se construieşte lângă Bucureşti, la Măgurele, este aproape finalizat. În aprilie, echipa de cercetători va începe testele, care vor dura doi ani. Investiţia estimată la 300 de milioane de euro, finanţată din fonduri europene, va fi operaţională în anul 2019, a declarat într-un interviu pentru News.ro profesorul Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele. 140 de persoane lucrează în total la acest proiect, din care 120 sunt cercetători români şi străini din întreaga lume, care au venit să lucreze la cel mai mare proiect ştiinţific în care este implicată România. Mii de componente sunt în prezent ansamblate pentru a alcătui proiectul care va repune România pe harta globală a cercetării. Când va fi operaţional, ELI-NP va fi cel mai important centru de cercetare ştiinţifică din România. Acesta va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, de exemplu, sau va putea ajuta la identificarea completă a conţinutului butoaielor cu deşeuri radioactive, fără a fi desfăcute, un lucru extrem de dificil în prezent.
- Reporter: În ce stadiu este acum acest proiect?
- Nicolae Zamfir: Anul trecut în luna mai a fost finalizată construcţia clădirilor care vor adăposti laserul şi timp de câteva luni, până în septembrie, au fost testate integral la toţi parametrii. Dacă unul dintre parametrii nu era la nivel la care am cerut, am fi avut probleme ulterior. Clădirea a fost testată timp de patru luni, zi şi noapte, la condiţii deosebite, de temperatură, umiditate, la radioprotecţie, la protecţia câmpului electromagnetic, la antivibraţii, la presiune. Toate testele au trecut. A fost instalat deja primul braţ al laserului. În septembrie a început livrarea componentelor care vor alcătui laserul, au fost aduse mai ales din Franţa. Au fost livrate majoritatea componentelor şi toate pentru primul braţ al laserului. Laserul se asamblează acum. De altfel, cea mai importantă parte a proiectului o reprezintă echipamentele. În luna aprilie începem testele. Aceste teste vor dura doi ani, iar laserul este programat să fie operaţional în vara anului 2019.
- Reporter: Clădirea are autorizaţie de funcţionare?
- Nicolae Zamfir: Da, clădirea are toate autorizaţiile de funcţionare.
- Reporter: Câte persoane lucrează acum la acest proiect?
- Nicolae Zamfir: Continuăm recrutările, de evaluare a angajaţilor, de angajări. Sunt circa 140 de persoane care lucrează în total la acest proiect, din care numai 20 reprezintă partea administrativă, restul, 120, sunt cercetători. Din cei 120, o treime sunt români din România, o altă treime sunt străini, iar cealaltă treime sunt români care au lucrat ani de zile în străinătate şi au revenit în ţară special pentru acest proiect, ei aflându-se în diverse stadii academice. Avem cercetători din Japonia, China, Coreea, India, Vietnam, Polonia, Turcia, Bulgaria, Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Canada.
- Reporter: Ce salarii au aceştia?
- Nicolae Zamir: E cel mai puternic laser din lume, avem cele mai performante echipamente, cel mai strălucitor fascicul Gamma. Ca să avem şi rezultatele cele mai bune, la un proiect aşa de grandios, trebuie să ai şi oamenii cei mai buni şi ca cercetătorii să fie plătiţi pe măsură. Am primit aprobare de la Comisia Europeană şi de la Guvern ca cercetătorii de la ELI să fie plătiţi ca în alte centre de cercetare din lume, de exemplu ca la CERN, Geneva, în Elveţia. Salariul net pe lună este astfel între 1.000 de euro pentru un asistent de cercetare, şi 5.000 de euro pe lună, care e cel mai mare venit pentru un cercetător senior.
- Reporter: Întâmpină întârzieri acest proiect?
- Nicolae Zamfir: Au existat câteva luni de întârziere, la peste cinci ani de implementare a proiectului. Dar suntem în grafic.
- Reporter: Câţi bani s-au investit până acum? A fost depăşit bugetul?
- Nicolae Zamfir: Bugetul nu a fost depăşit. Implementarea proiectului a început în ianuarie 2013 şi până în prezent, deci după patru ani, s-au cheltuit circa două treimi din cele 300 de milioane de euro, adică aproximativ 200 milioane euro. În sensul în care pentru aceşti bani am făcut documentele pentru a obţine finanţare de la Comisia Europeană, au fost trimise toate documentele pentru rambursare. Ne-am încadrat în sumă. Am cerut în 2015 o extindere de la Comisia Europeană şi am primit aprobare după un an şi jumătate. Am cumpărat o bucată de teren din banii institutului (Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei, n.r.) care să ne scoată direct în centură, sunt 150 de metri. Aici, ca să ajungem la ELI, trebuie să trecem prin Măgurele. Şi am cerut o suplimentare de la Comisia Europeană să putem amenaja şi acea intrare şi ne-a fost aprobată.
- Reporter: Ce se va întâmpla cu reactorul nuclear de cercetare de aici?
- Nicolae Zamfir: Reactorul este oprit şi se decomisionează, e în proces de curăţire, se închide. A început în 2010 şi e planificat să se termine în anul 2018. A fost un proces lung. Guvernul a aprobat în 2009 alocarea sumei de 190 milioane lei pentru închiderea etapizată a acestui reactor de cercetare., este costisitoare această procedură. Acum e în faza în care se taie reactorul, pur şi simplu se transformă în deşeu radioactiv. Iar ulterior clădirea în care acesta se afă va fi folosită de ELI-NP. Vom face un drum de acces, o galerie de legătură acoperită între ELI şi clădirea reactorului. E păcat să nu folosim clădirea. De aici şi diferenţa de preţ, dintre costul estimat iniţial de 293 milioane euro şi cele 300 milioane euro. Atât am cerut la Comisia Europeană, ce nu apărea în proiectul iniţial. Şi Comisia ne-a aprobat.
- Reporter: La ce anume mai exact va folosi laserul?
- Nicolae Zamfir: În primul rând, acest centru este pentru cercetări fundamentale. Instrumentul este cu mult peste orice alt instrument existent în lume. Ne aşteptăm la fenomene noi, să descoperim legi noi. Pot exista aplicaţii indirecte, de exemplu obţinerea fasciculelor accelerate de protoni pentru a trata cancerul. Dar deocamdată sunt cercetări fundamentale până să obţii acel fascicul de proton accelerat. Deci nu suntem în etapa în care să spunem că într-un an-doi, se descoperă tratament pentru cancer. Dar sunt şi cercetări aplicative, de exemplu noi radioizotopi. Aceştia sunt izotopi, elemente care se numesc şi radiofarmaceutice. Un exemplu este iodul radioactiv pentru tratarea glandei tiroide. Un alt izotop este cel de la tomografe. Şi există posibilitatea să se obţină alte elemente care nu s-au obţinut până acum ca să poate fi studiate ulterior pentru tratarea unor boli, de exemplu cancer, boli cardiovasculare, care se pot trata cu nişte izotopi radioactivi. Noi vom face partea de cercetare ca să punem în evidenţă tehnologia.
Laserul va folosi la materialele care se folosesc în misiunile spaţiale, care sunt trimise în perioade îndelungate de timp. Materialele din care sunt alcătuite aceste rachete, sateliţi, îşi schimbă proprietăţile, în urma bombardamentelor cu radiaţii cosmice. Deci e bine de ştiut cum să schimbă proprietăţile. Iar la ELI se vor face simulări despre radiaţiile cosmice şi se vor face cercetări de materiale.
Mai sunt aplicaţii în gestionarea materialelor nucleare. Vom putea face o caracterizare a deşeurilor radioactive. Este o idee de acum 30 de ani, de folosire a unor fascicule accelerate de protoni de particule care să inducă reacţii în deşeurile radioactive. Însă ideea nu a fost pusă în aplicare pentru că acceleratorul de particule ar costa prea mult şi niciun stat nu îşi permite să investească aproape 1 miliard de euro într-un asemenea accelerator. Dacă se obţin fascicule accelerate de particule cu laserul, atunci acceleratorul va fi mult mai ieftin. Şi va putea duce la transmutaţie, la modificarea componenţei izotopice a deşeurilor radioactive.
Peste tot în lume există cantităţi impresionante de deşeuri radioactive. Deci nu poate fi pus la gunoi în mod normal. Şi sunt ţări, precum Germania, unde problema deşeurilor istorice nu este rezolvată. Sunt nişte butoaie de 100-200 de litri şi nimeni nu ştie ce e în ele. Potrivit noilor reguli, nu poţi depozita dacă nu ştii ce este în ele. Dar procedura e atât de complicată încât face prohibitivă această analiză. Sunt ţări cu sute de mii de astfel de butoaie. La ELI este propusă o metodă de a le caracteriza fără să le desfaci, care ar fi un mare avantaj.
Se pot descoperi lucruri noi. Istoria cercetării ştiinţifice în ultimii 60 de ani ne arată însă că realitatea a depăşit cu mult previziunile. Sper că ELI nu va face excepţie din acest punct de vedere.
- Reporter: Ce speraţi să se întâmple odată ce proiectul va fi funcţional?
- Nicolae Zamfir: Sper ca după ce va fi inaugurat să fie ce ne-am propus. Sper să urmeze calea altor centre de cercetare din lume şi să nu fie îngheţat, ci să continue să se dezvolte. Şi sper ca în jurul acestui centru să se transforme zona într-un parc tehnico-ştiinţific care să atragă firme de înaltă tehnologie şi implicit să ducă la dezvoltarea zonei, iar Măgurele să fie mai frumos decât Băneasa şi Otopeni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
