Parlament a acordat atenţie în 2016 unor modificări ale codurilor penale care au suscitat controverse pe motivul că slăbeau cadrul legal anticorupţie, în timp ce Guvernul nu a modificat până în decembrie prevederile din Codul penal şi Codul de procedură penală declarate neconstituţionale, arată Comisia Europeană în Raportul MCV publicat miercuri, în care sunt menţionate şi cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.
În raport se arată că procesul de perfecţionare a Codului penal şi a Codului de procedură penală prin decizii ale Curţii Constituţionale "a fost complicat şi mai mult de o abordare legislativă imprevizibilă în Parlament”.
„O serie de modificări importante aduse Codului penal şi Codului de procedură penală de către Guvern în scopul de a alinia dispoziţiile acestora cu deciziile Curţii Constituţionale nu fuseseră încă adoptate la sfârşitul legislaturii în decembrie 2016, în timp ce în Parlament se acorda atenţie unor modificări care au suscitat controverse pe motivul că slăbeau cadrul legal anticorupţie, chiar dacă ele nu au fost adoptate. La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare două proiecte de ordonanţe de urgenţă, una privind graţierea şi una de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală”, potrivit Raportului Comisiei Europene.
În document se menţionează că majoritatea celor 12 decizii din 2016 prin care Curtea Constituţională anula prevederi ale noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală au fost luate pentru a se respecta Convenţia europeană a drepturilor omului.
Raportul face referire şi la executarea problemele legate de respectarea şi executarea hotărârilor judecătoreşti de către instituţiile statului şi de către administraţia publică, care au constituit o temă recurentă şi pentru care Comisia a adoptat recomandări succesive în 2014, 2015 şi 2016, fiind recunoscută drept o deficienţă structurală şi de către CEDO.
„O hotărâre judecătorească neexecutată lipseşte hotărârea respectivă de orice efect util şi are un impact direct asupra volumului de lucru al instanţelor judiciare prin dosarele ulterioare sau prin căile de atac împotriva hotărârilor repetitive”, se arată în raport.
În acest sens, raportul consemnează o evoluţie importantă în 2016 în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti legate de confiscarea activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni, înfiinţarea noii Agenţii Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
„În ansamblu, România a înregistrat progrese substanţiale cu privire la o mare parte a obiectivului de referinţă nr. 1 (sistemul judiciar, n.r.) , însă acest lucru nu a fost lipsit de dificultăţi, fiind încă necesare eforturi pentru a demonstra un bilanţ pozitiv în anumite domenii, cum ar fi respectarea independenţei sistemului judiciar în viaţa publică din România, finalizarea reformei Codului penal şi a Codului civil, precum şi asigurarea eficienţei în executarea hotărârilor judecătoreşti de către toţi cei în drept”, potrivit Raportului CE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
