Procurorul-şef al Direcţiei naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat miercuri că dacă intră în vigoare prevederile privind dezincriminarea unor infracţiuni grave, cum este şi abuzul în serviciu, prejudiciile constatate nu vor mai putea fi acoperite, precizând că numai DNA a indisponibilizat în ultimii trei ani peste 1,5 miliarde de euro, iar efectele OUG privind modificarea codurilor penale vor fi şi asupra acestor sume.
"Din punctul de vedere unitar, exprimat de instituţiile din sistemul judiciar, nu cred că a negat nimeni dreptul Parlamentului sau al Guvernului de a emite ordonanţe. Noi am emis puncte de vedere tehnice, pe ceea ce înseamnă dezincriminarea unor infracţiuni atât de grave, cum este cea a abuzului în serviciu. Toate prejuidiciile care au fost constatate nu vor mai putea fi acoperite. Sigur că în lege este prevăzut dreptul părţii vătămate, care îşi păstrează dreptul”, a spus procurorul-şef al DNA.
Laura Codruţa Kovesi a precizat că statul a cheltuit bani cu investigarea acestor infracţiuni, cu judecarea lor, iar acum se vrea ca totul „să fie şters cu buretele”, pentru ca ulterior statul să cheltuie alţi bani doar pentru a-şi recupera prejudiciile.
"Doar în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ultimii trei ani, suma valorilor indisponibilizate de DNA a fost de peste 1,5 miliarde de euro. Toate aceste dispoziţii, dacă vor intra în vigoare, vor avea efect şi asupra recuperării acestor sume”, a mai spus Kovesi
Ea a adăugat că DNA a transmis Consiliului Superior al Magistraturii punctul de vedere legat de proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificările Codului penal şi Codului de procedură penală, iar miercuri este aşteptată poziţia plenului CSM legat de prevederile din actele normative iniţiate de Ministerul Justiţiei.
Consiliul Superior al Magistraturii analizează, miercuri după-amiază, în şedinţa plenului, proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale, trimise de Ministerul Justiţiei pentru avizare.
Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, marţi, procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă. Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.
Şeful statului a susţinut că Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate, ”în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă”.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
DNA a transmis ministrului Justiţiei un punct de vedere argumentat cu privire la proiectele de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru graţierea unor pedepse, prin două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, susţinând că ”modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată”.
Despre abuzul în serviciu, procurorii DNA spun că ”o reacţie blândă faţă de acest gen de fapte ar face ineficientă lupta împotriva fenomenului de corupţie”.
De asemenea, procurorii mai arată că dezincriminarea faptelor de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei ”ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă”.
Reprezentanţii DNA spun că este total greşit ca urmărirea penală a faptei de abuz în serviciu să se realizeze doar la plângere prealabilă.
Procurorii mai apreciază drept ”greşită” dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.
Totodată, procurorii DNA arată că noua incriminare a conflictului de interese ”face imposibilă sancţionarea funcţionarului care, de exemplu, atribuie contracte unei persoane de la care beneficiază, ca particular, de foloase, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a standardelor de integritate pe care funcţionarii trebuie să le respecte şi care poate constitui o formă de mascare a mitei date tocmai pentru atribuirea contractului respective, soluţia propusă fiind apreciată ca “abuzivă”.
În ceea ce priveşte modificările aduse la instituţia ”denunţătorului”, procurorii spun că ”nu se justifică limitarea depunerii denunţului într-un anumit termen”. Procurorii spun că modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
