Ponderea gazelor naturale în producţia de energie la nivel naţional ar putea urca la 45% în anul 2030, de la 32% la nivelul anului trecut, în timp ce sursa nucleară va reprezenta 12% din totalul producţiei, sub nivelul din prezent, arată unul din scenariile luate în calcul la elaborarea Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentat marţi de Radu Dudău, coordonatorul proiectului, în cadrul conferinţei ”INDUSTRIA ENERGETICĂ, DE LA STRATEGIA NAŢIONALĂ LA INVESTIŢIILE COMPANIILOR”, organizată de agenţia de presă News.ro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Acesta nu a precizat care sunt factorii care vor genera creşterea ponderii gazelor în totalul producţiei de energie, în contextul în care producţia onshore de gaze naturale scade de la an la an.

”Producţia din Marea Neagră are rol important în asigurarea securităţii în aprovizionare”, a menţionat Dudău.

Potrivit datelor preliminarii din Strategie, gazele din Marea Neagră pot intra în consum în prima parte a anilor 2020, însă ”depinde de preţul internaţional al gazelor naturale”.

De asemenea, cărbunele, petrolul şi apa (sursa hidro) vor asigura fiecare, în 2030, câte 7% din producţia de energie, în timp ce vântul (sursa eoliană) şi biomasa câte 6%. Energia solară va asigura în 2030 numai 2% din totalul producţiei, arată scenariul.

Potrivit documentului, producţia internă de energie se poate stabiliza după 2020.

De asemenea, în prezentare, Radu Dudău afirmă că sunt necesare investiţii de 1,5 - 2 miliarde de euro pe an în sectorul energetic.

Scenariile mai arată totodată că, la un cost în continuare ridicat al capitalului, ponderea surselor regenerabile de energie ar putea scădea în anul 2030 faţă de 2015, în lipsa unei noi scheme de sprijin.

În plus se va remarca o creştere graduală, în special după 2020, a preţului combustibililor fosili.

Pe marginea acestui subiect, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu, spune că, la nivel European, România trebuie să se opună iniţiativei Germaniei privind impunerea la nivelul Uniunii Europene a unui preţ minim al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pe care producătorii de energie din surse poluante trebuie să le achiziţioneze.

Costurile acestor certificate ar putea majora preţul de producţie şi, ulterior, ar putea genera creşterea facturilor de energie electrică plătite de consumatorii finali.

"Germania intenţionează impunerea la nivelul UE a unui preţ minim al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, se vorbeşte despre un preţ minim de 25 de euro pe tonă, ceea ce este enorm pentru termocentralele româneşti. Trebuie negociat la Bruxelles împotriva acestui lucru, ar fi extrem de dezavantajos pentru România", a spus Popescu.

Oficialul consideră că o astfel de măsură ar reduce şi mai mult competitivitatea termocentralelor româneşti pe cărbune.

În prezent, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră se vând pe pieţele internaţionale cu circa 5 euro/tonă. 

Conferinţa ”INDUSTRIA ENERGETICĂ, DE LA STRATEGIA NAŢIONALĂ LA INVESTIŢIILE COMPANIILOR”, a fost organizată de Agenţia de presă News.ro, cu sprijinul Ministerului Energiei şi al partenerilor Nuclearelectrica, OMV Petrom, Euro Insol şi Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.