Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, întrebat ce părere are despre demersul modificării Constituţiei în sensul definirii căsătoriei ca fiind exclusiv între o femeie şi un bărbat, că el este adeptul toleranţei şi consideră ca fiind "greşită" calea "fanatismului religios" şi a solicitărilor ultimative.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Iohannis a fost întrebat ce părere are despre iniţiativa celor trei milioane de români care au semnat pentru modificarea Constituţiei şi precizarea clară că o căsătorie este o uniune între o femeie şi un bărbat, şeful statului afirmând că nu este încă rândul său să se exprime.

Preşedintele a spus însă că, în acest context, el vrea să reitereze că societatea trebuie să revină la toleranţă şi "acceptarea celuialt".

"Acceptarea celuilalt cu bune şi rele. Nu suntem toţi la fel. Nu toate grupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. Este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin", a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că el este "adeptul toleranţei", încrederii şi deschiderii spre celălalt.

Reprezentanţii Asociaţiei Neamunit şi Coaliţia pentru familie au solicitat în septembrie Parlamentului să urgenteze procedurile parlamentare pentru revizuirea Constituţiei privind introducerea precizării că familia se întemeiază între un bărbat şi o femeie, iar referendumul să fie organizat simultan cu alegerile parlamentare din 11 decembrie.

CITEȘTE ȘI Românul care a solicitat CCR recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex îi cere lui Cioloş să schimbe punctul de vedere al Guvernului

Curtea Constituţională a avizat pozitiv, pe 20 iulie, iniţiativa de modificare a Constituţiei astfel încât să se stipuleze explicit că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, nu pe cea între soţi.

Preşedintele CCR Valer Dorneanu a precizat că avizul oferit de Curte a fost dat strict în privinţa îndeplinirii condiţiilor de depunere a unei iniţiative de revizuire, adică a numărului suficient de semnături, în condiţiile legii, precum şi în privinţa respectării limitelor revizuirii cu privire la drepturile fundamentale ale cetăţenilor, care nu pot fi suprimate.

Dorneanu a explicat că CCR a decis astfel să permită ca această iniţiativă să fie discutată de către Parlament, nefiind probleme de formă ale propunerii şi nici de suprimare a vreunui drept deja consacrat.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.