Instanţa supremă a decis începerea judecării dosarului fostului ministru al Afacerilor Interne Gabriel Oprea şi a foştilor şefi ai Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă Gheorghe Nicolae şi Nelu Zărnică, privind achiziţionarea de către DIPI a unei maşini de lux pentru protecţia demnitarilor, din fonduri pentru achiziţii în cazuri de combatere a corupţiei, dar care a fost folosită doar de Oprea Cererile pentru declasificarea unor documente de la DIPI vor fi soluţionate în timpul judecării cauzei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Judecătorul de camera preliminară a respins toate cererile şi excepţiile formulate de Gabriel Oprea, Gheorghe Nicolae, Nelu Zărnică, Gabriel Nicolae Pavel şi Marian Dănuţ Iacob, precum şi de părţile responsabile civilmente Ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă şi a stabilit că procesul poate începe la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât probele şi actele de urmărire penală sunt legale.

Magistratul a mai stabilit ca cererile formulate de procurorii DNA şi de inculpaţi pentru declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare a unor înscrisuri de la DIPI, considerate de anchetatori ca „mijloace de probă”, vor fi puse în discuţie contradictorie şi soluţionate după începerea judecării cauzei.

Instanţa supremă urmează să stabilească data la care va începe judecarea pe fond a dosarului.

În luna mai, fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protrecţie Internă  Nicolae Gheorghe şi fostul adjunct al acestuia, Nelu Zărnică, au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, complicitate la abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, în formă continuată.

Dosarul a fost numit de presă "Limuzina” şi vizează inclusiv achiziţionarea de către DIPI a unui automobil Audi A8 pentru protecţia demnitarilor. Maşina ar fi fost cumpărată din fonduri destinate doar pentru achiziţii necesare în cazuri de combatere a corupţiei, fiind folosită doar de fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea, din 21 august până în octombrie 2015.

Judecătorul care a analizat dosarul în cameră preliminară a admis, în 4 octombrie, o cerere a procurorilor DNA de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate legată de documentele cerute de procurori privind cheltuielile operative ale DIPI care nu au fost desecretizate de fostul ministru al Afacerilor Interne Petre Tobă.

Fostul ministru al Internelor Petre Tobă este cercetat pentru favorizarea infractorului, într-un dosar disjuns din cel în care a fost trimis în judecată Gabriel Oprea. Tobă este acuzat că a refuzat să pună la dispoziţia DNA o serie de documente privind cheltuirea unor fonduri operative ale DIPI.

DNA arată, în rechizitoriului prin care Gabriel Oprea a fost trimis în judecată, că “din conţinutul adreselor emise de DIPI şi Ministerul Afacerilor Interne a reieşit că aceste instituţii au refuzat să declasifice atât rapoartele de decontare a cheltuielilor operative reţinute în latura obiectivă a infracţiunilor pentru care Gheorghe Nicolae, Nelu Zărnică, Dănuţ Marian Iacob şi Gabriel Nicolae Pavel au fost inculpaţi în cauza, cât şi cu privire la alte acte esenţiale pentru soluţionarea prezenţei cauze. În baza art. 352 alin. (11) din Codul de procedura penală, solicităm instanţei de judecată să iniţieze procedura de declasificare a înscrisurilor esenţiale pentru soluţionarea cauzei", se arată în rechizitoriul DNA”.

Petre Tobă a demisionat pe 1 septembrie din funcţia de ministru al Afacerilor Interne, după ce DNA a anunţat că au fost demarate procedurile de începere a urmăririi penale. În 9 septembrie, DNA i-a adus la cunoştinţă lui Petre Tobă că este urmărit penal, în acelaşi dosar fiind cercetate alte 24 de persoane - şefi şi lucrători din Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.

Anchetatorii susţin că lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinaţiei legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securităţii naţionale.

"Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanţă pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuţe de păpuşi cu nisipar şi tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărţi de joc, darts cu săgeţi, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărţi în ediţii de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofiţerilor neoperativi ai DIPI", potrivit procurorilor.  

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.