Bucureştenii au participat, până în zori, la o cursă activă prin 90 de spaţii de artă contemporană, trecând prin galerii de apartament de bloc, muzee în construcţie, precum Muzeul de Artă Recentă din bulevardul Primăverii, case monument istoric, transformate în hub-uri culturale, aşa cum este Rezidenţa Scena9, şi până la ateliere de pictură. Toate au găzduit discursuri de artă contemporană, idei dintre cele mai originale ale artiştilor consacraţi sau ale celor mai tineri.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Pictură, fotografie, arte plastice, sculptură, instalaţii, proiecţii, artă conceptuală, reprezentaţii, concerte, vizionări au fost tipurile de artă care au făcut parte din programul galeriilor, hub-urilor, atelierelor şi spaţiilor alternative înscrise la Noaptea Albă a Galeriilor 2016.

Lucrări de Paul Gherasim, Dumitru Gorzo, Suzana Dan, Gili Mocanu, Lea Rasovszky, Cluadiu Cobilanschi, Aurel Vlad, Bogdan & Magdalena Pelmuş au putut fi admirate pe simeze.

Pintre cele mai noi spaţii bucureştene dedicate artei contemporane s-au făcut remarcate clădirea Muzeului de Artă Recentă (MARe) din bulevardul Primăverii, clădire aflată în construcţie, care a fost deschisă publicului doar pentru o noapte. 

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Primul muzeu privat de artă din România, construit cu scopul de a fi doar muzeu de artă şi nu altceva, MARe a prezentat prin colecţiile şi expoziţiile sale arta contemporană românească şi internaţională într-o manieră proprie, inedită, incitantă.

Azi-noapte, la MARe a avut loc vernisajul expoziţiei “Mai-mult-ca-abstractul (MAMUCA)”, o expoziţie de o noapte, un eveniment efemer într-un proiect aflat în derulare. Vizitatorii NAG au fost primii care au călcat pragul noului muzeu.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

“Faptul că e încă în construcţie demonstrează cât de contemporani sunt”, a spus unul dintre vizitatori. Jandarmii din zonă s-au alarmat puţin văzând atâta lume şi au întrebat “Ce se întâmplă?”. “E doar artă!”, le-a răspuns cineva.

Expoziţia “MAMUCA” a însemnat 25 de artişti, reprezentaţi fiecare cu câte o lucrare, Diet Sayler, Constantin Petraşchievici, Mikloş Onucşan, Paul Gherasim, printre vedetele expunerii. Curatorul a fost Erwin Kessler.

Cei care au ajuns în Centrul vechi al Bucureştilor au putut să vadă la Hanul Gabroveni o retrospectivă a celor nouă ediţii de NAG, evoluţia artei contemporane, o eră a ultimilor ani. Expoziţia a propus o întoarcere în timp, cu lucrări reprezentative ale celor nouă ani, 32 de lucrări noi, semnate de artişti care au crescut odată cu NAG.

Pentru cei care nu au ajuns azi-noapte să vadă "NAG Retrospect: Memory Leaks”, o pot face timp de o lună, de luni până duminică, între orele 14.00-22.00, iar accesul este gratuit.

În expoziţie, Dumitru Gorzo este prezent cu lucrarea "Ziua şi noaptea (Soarele şi Luna)" din 2010, despre care spune: "Atunci când vezi o lucrare, chiar şi a ta, în mi multe contexte, începe să capete un fel de independenţă. Devine un fel de matriţă, vrând-nevrând. Devine reprezentativă, nu pentru tine, ci pentru moment. Astfel, cel mai bun lucru pe care poţi să-l faci e să le declari moarte. În momentul în care-au ieşit din studio, să nu-ţi mai vină să pui pensula pe ele. Că-ţi cam vine. Dacă reuşeşti să le vezi în mare, ca restul, atunci te-ai salvat. Altfel, sunt unele pe care aş pune bidineaua cu mare drag, dar sunt p-afară, pe la alţi oameni”.

Una dintre cele mai frapante lucrări, un video, în care Casa Poporului se scufundă, în timp ce oamenii fac plajă, se bălăcesc.
"Cred că ăsta este cel mai mişto moment”, a spus o tânără în faţa unei reprezentări de dans contemporan. "Asta pentru că ie îţi place dansul contemporan”, i-a spus prietena ei.

Sculptura lui Aurel Vlad, expusă la ediţia 2010 a NAG, "Eclipsa din 1999”, poate fi văzută la Arcub Gabroveni. "Cred în puterea gestului de a deveni artă. În acele gesturi transmise de la începuurile vieţii care exprimă emoţii, sentimente, pasiuni, stări, limite”, spune artistul.

"Eclipsa 1999" de Aurel Vlad, la Hanul Gabroveni (Foto: Aura Marinescu)

"În faţa unei sculpturi de Aurel Vlad nu poţi să rămâi nepăsător, nu poţi să nu reacţionezi, să nu te întrebi cine suntem şi de unde venim”, scrie Diana Dochia, curator galeria Anaid Art.

Traseul Nopţii Albe a Galeriilor a continuat pe Şelari, la Atelier 13. Aici, în ciuda fluxului continuu de trecători de pe stradă, a zgomotului infernal care venea de la terase, nu era nimeni în galeria luminată puternic, în care funcţiona un singur televizor. Imagini din Bucureştiul aglomerat.

Şi la Galeriile Orizont, la ora 23.00, una dintre cele cele mai puţin vizibile, în ciuda amplasamentului ei, la intersecţia Bulevardului Magheru cu strada Dem I. Dobrescu, era pustiu. Vederea directă spre stradă o dezavantajează, spun unii, tot interiorul se poate "prinde” într-o privire.

La H’art Gallery, artistul japonez Tets Ohnari a adus, în galeria de la etajul 5 a blocului de la strada C.A. Rosetti, mai multe lucrări realizate din resturi, din ce rămâne în urma unui material aruncat la gunoi. Aici, liftul era solicitat de mulţi curioşi.

"Am început cursa activă, dar bine că nu e aglomerat”, a spus o tânără entuziastă, intrând în apartament.  În balcon, Ion Bârlădeanu stătea la o şuetă cu tineri artişti, la o bere. "Ce faceţi?”, l-au întrebat ei. "Îmbătrânesc”, a spus artistul.

Una dintre cele mai vizitate galerii, H’Art, a rămas deschisă pentru curioşi până la ora 5.15. Soneria nu a obosit nicio clipă. "Apăsaţi pe doi, vă rog”, striga Dan Popescu, gazda serii.

Lucrare a artistului japonez Tets Ohnari la galeria H'Art (Foto: Aura Marinescu)
Lucrare a artistului japonez Tets Ohnari la galeria H'Art (Foto: Aura Marinescu)

"Genul acesta de decupaj este în toţi pereţii din Praga, acolo unde artistul trăieşte”, a explicat Dan Popescu, curatorul expoziţiei, care este semnificaţia cărţilor de vizită in panouri. El a continuat: "Şi-a dat seama că tot ce este scos de aici e în partea cealaltă, asta e şi ideea de bază a lui Tets Ohnari în sculptură, în tot ceea ce face, totul este refolosit. Tot ceea ce scoate, refoloseşte. Spre exemplu, aici figurinele astea mici de pe carte produc o umbră care este zgâriată. Ei, din materia zgâriată sunt ele făurite. Aici, oglinda a fost realizată din spărtura asta controlată şi tot ce a zburat, este aşezat într-o formă geometrică alături. Ăsta a fost un bulgăre de caolin, din care se face ceramica cea mai preţioasă albă. Aşa arăta. Era plin. L-a luat din carieră, i-a luat un mulaj şi din bulgărele de caolin a făcut şase”, a explicat curatorul.

"Este interactivă? Putem să deschidem?”, a întrebat cineva la vederea bulgărilor de caolin secţionaţi. "Poţi să pui mână. Are şi o funcţionalitate de tip salatieră. Ridici capacul şi...”, a fost replica lui Dan Popescu.

Cel mai nou hub creativ din Bucureşti, Rezidenţa Scena9, a găzduit pe trei etaje, lucrări ale artiştilor din nouă oraşe invitate. „No Man’s Land - zece discursuri de artă contemporană” a fost evenimentul special al Nopţii Albe a Galeriilor. La Rezidenţa Scena9, în toate camerele casei de la 1890, subsol, parter şi mansardă, imobil care a aparţinut Regelui Mihai, zece curatori au strâns lucrări, pe acelaşi teritoriu, care exprimă concepte diferite de artă contemporană.

“Aţi fost? Trebuie să mergeţi neapărat. Este fascinant”, a fost recomandarea unui tânăr care a indicat pe hartă locul de pe strada I.L. Caragiale 32.
Lucrări şi discursuri dintre cele mai diferite, de la Arad, la Bucureşti, de la Baia Mare, la Timişoara, de la Braşov la Târgu-Mureş şi Sibiu, de la Iaşi, Cluj-Napoca şi până la Craiova toţi artiştii au adus experienţe şi senzaţii. 

Alexandru Rădvan a aşezat la subsol un faun de 170 de kilograme, realizat din tabla unei case din Bucureşti, recuperate. A lucrat mult, a avut accidente, dar nu a abandonat. Târgu-Mureş a fost reprezentat de artişti care au adus "Couleur Locale 3", iar de la Craiova, Mihai Trifan a prezentat câteva opere încărcate de informaţie vizuală, dând senzaţia de haos. Expoziţia rămâne deschisă timp de o lună în Bucureşti. 

În mai toate galeriile, publicul a putut să afle explicaţii şi semnificaţii ale lucrărilor chiar de la artişti şi curatori. 

Cei de la Promobicicleta au dus vestea ediţiei aniversare a Nopţii Albe a Galeriilor în tot oraşul. Pe biciclete personalizare, cu hărţi NAG au oferit trecătorilor.

Noaptea Albă a Galeriilor 2016 a fost un eveniment produs de Asociaţia Ephemair. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.