Mai mulţi parlamentari UDMR au depus la Parlament o propunere legislativă care prevede că termenul de restituire a imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist, care expira, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă, în 2017, să fie prelungit până în 2025, ei susţinând că, în cazul nefinalizării cererilor de restituire, acele imobile ar ajunge într-un Fond Naţional care ar reprezenta o nouă naţionalizare.
Proiectul UDMR de modificare a Legii nr. 165 din 2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau în echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România prevede completarea articolului 11 din lege, astfel încât comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate, până la data de 1 ianuarie 2025.
Terenurile puse la dispoziţia comisiilor locale, în vederea finalizării procesului de restituire, dar nerestituite foştilor proprietari până la data de 1 ianuarie 2025, intră, de drept, în Fondul Naţional.
Parlamentarii UDMR precizează în expunerea de motive că Guvernul a dat în 2015 o Ordonanţă de Urgenţă care prevede că termenul pentru soluţionarea cererilor de restituire, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate trebuie să se finalizeze până la data de 1 ianuarie 2017.
”Considerăm că acest termen este imposibil de realizat, nefiind cu putinţă ca sarcinile impuse comisiilor funciare să fie îndeplinite într-o perioadă atât de scurtă (...) În condiţiile în care inventarierea a fost amânată, iar punerile în posesie au fost suspendate, (...) propunem prelungirea termenului până la data de 1 ianuarie 2025”, se arată în expunerea de motive.
Parlamentarii mai subliniază că ”aceste imobile (păşuni, ogoare, păduri, etc. aflate în posesia cetăţenilor români încă de la începutul anilor 1990, nu ar trebui să se întoarcă în proprietatea statului”.
Ar trebui creat un alt cadru juridic şi găsite noi soluţii legislative astfel încât deţinătorii terenurilor respective să devină proprietari de drept, de exemplu prin regândirea instituţiei posesiei, mai spun iniţiatorii proiectului.
Propunerea legislativă este semnată de senatorii Klárik László-Attila, László Attila, Tánczos Barna şi deputatul Korodi Attila.
Senatul este primă Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
