Guvernul a adoptat, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, două acte normative în scopul eliminării unor blocaje instituţionale şi interpretări neunitare, uneori chiar contradictorii, la nivelul instituţiilor publice de cultură. Decizia a fost luată în regim de urgenţă, deoarece persistenţa acestor blocaje poate afecta accesul la cultură şi generează prejudicii de ordin material şi moral, subfinanţarea actului cultural şi ineficienţa unor mecanisme administrative în activităţile de organizare şi finanţare a evenimentelor şi proiectelor culturale.
Actul normativ modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 51 din 11 august 1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, şi Ordonanţa Guvernului nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile de spectacole şi concerte, precum şi desfăşurarea de activităţi de impresariat artistic, transmite Ministerul Culturii.
Noile reglementări clarifică, în primul rând, condiţiile de acordare a diurnelor pentru deplasări în beneficiul unor proiecte culturale, astfel încât de această diurnă să poată beneficia şi colaboratorii, nu doar salariaţii instituţiilor culturale. În acest mod, cadrul normativ este adaptat specificului activităţilor instituţiilor de spectacole, care se desfăşoară şi cu colaboratori, în funcţie de necesarul de artişti, specialişti şi profesionişti ai fiecărui program sau proiect artistic, care nu poate fi limitat la numărul de salariaţi ai unei instituţii de cultură.
Un alt aspect corectat prin ordonanţa de urgenţă de miercuri se referă la durata contractelor încheiate în baza legislaţiei privind drepturile de autor şi drepturile conexe, respectiv a celor reglementate de Codul Civil, astfel încât producătorii de evenimente culturale să poată corobora durata acestor contracte cu durata programului, a proiectului sau a evenimentului cultural, sau după caz, a stagiunii.
Măsura este de natură să creeze instrumente mai flexibile de contractare, în acord cu practica europeană din domeniu, fapt semnalat în ultimele luni şi în contextul crizei de la Opera Naţională Bucureşti.
De asemenea, forma optimă de contractare este lăsată la alegerea părţilor contractante, fără a se impune vreo regulă în favoarea contractelor individuale de muncă şi nici o ierarhie din punctul de vedere al preferinţei uneia sau alteia dintre categoriile de contracte. Instituţia poate, astfel, să dezvolte proiecte noi în regim de colaborare, nemaifiind obligată să-şi reducă colaborările doar pentru a păstra o pondere suficient de mare a contractelor individuale de muncă.
Noile prevederi creează totodată posibilitatea că o colaborare nu exclude păstrarea drepturilor salariale, cu condiţia ca acea colaborare a salariatului unei instituţii culturale să nu afecteze activitatea angajatorului. De asemenea, este prevăzută, în acord cu practica internaţională, posibilitatea ca participanţii la proiecte cu impact cultural deosebit, precum gale, turnee, festivaluri să poată fi remuneraţi fie direct, de organizatorul respectivului proiect, fie prin instituţia trimiţătoare, din veniturile proprii obţinute.
Reglementarea nu aduce atingere drepturilor salariale şi nu generează cheltuieli salariale suplimentare, fiind un instrument permisiv şi cu aplicare potenţială.
Actul normativ aduce modificări şi în ceea ce priveşte modalitatea de înregistrare a cheltuielilor aferente programelor culturale din punctual de vedere al clasificaţiei bugetare, flexibilizând astfel planificarea şi bugetarea proiectelor culturale organizate de instituţiile publice din acest sector.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
