Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu şi ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea au avut o dispută, prin intermediul unei reţele de socializare, privind rata de absorbţie a fondurilor europene în actualul exerciţiu bugetar al UE şi a modului în care trebuie interpretate datele oferite de către Comisia Europeană
Disputa a fost generată de o postare pe facebook a comisarului Corina Creţu. ”Pentru perioada 2014-2020, aşa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de faţă, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020 însă ştiu că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens iar în ceea ce ne priveşte, Comisia Europeană a fost şi va rămâne un sprijin pentru România, aşa cum o facem de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăţi”, a scris, marţi, Corina Creţu.
Comisarul pentru Dezvoltare Regională mai aminteşte că în exerciţiul bugetar precedent, prin politica de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8%.
”În ceea ce priveşte Programul Operational Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbţie la data de 27 iulie era de 92,36% incluzând prefinanţarea şi plăţile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuţie totală a UE de 3.966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională”, mai scria Creţu.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea a replicat, miercuri, afirmaţiei făcute de Creţu că absorbţia pe actualul exerciţiu bugetar este zero. Ghinea a prezentat datele privind nivelul absorbţiei. aşa cum au fost ele trimise Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene.
”În luna mai 2016, implementarea programelor finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii alocate statelor membre în perioada 2014-2020 a înregistrat un nivel de absorbţie de 1,7% (...) Analiza vizează programele aferente politicii de coeziune, politicii agricole comune, politicii de pescuit şi afaceri maritime şi fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane”, arată Ghinea.
El a dat exemplele mai multor state, în comparaţie cu România. Astfel, la 31 mai, nivelul absorbţiei pentru România era de 0,18%, în timp ce Bulgaria avea 0,07%, Cipru-0,23%, Spania-1,87%, Ungaria-0%, Italia-0,39% şi Polonia-0,87%.
”Facebook-ul doamnei Corina Creţu spune că este zero, dar ne felicită pentru dialogul constructiv şi eforturile comune (care chiar există cu serviciile tehnice ale Comisiei, le confirm). Păcat că Facebook-ul doamnei Creţu selectează preferenţial cifre. Mă aştept ca Facebook-ul doamnei Creţu să exprime îngrijorări similare şi pentru celelalte ţări din tabel”, a afirmat Ghinea.
Ministrul admite că România stă mai prost decât media europeană, din cauza faptului că guvernul Ponta nu ar fi depus eforturi suficiente pentru atragerea banilor europeni, dar Ghinea se arată încrezător că decalajul va putea fi recuperat. ”Rata de absorbţie 2014 – 2020 este un indicator nerelevant acum, la începutul exerciţiului bugetar, înainte de a fi desemnat sistemul de management în întreg (şi vedeţi că sunt probleme cu desemnarea în multe ţări). Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mişcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm”, crede Cristian Ghinea.
Creţu i-a răspuns ministrului prin intermediul unui comentariu la postarea acestuia. Comisarul pentru dezvoltare regională susţine că Ghinea ar fi prezentat avansurile pe care România le-a primit de la Uniunea Europeană, nu facturile plătite. ”Cifrele prezentate de mine se referă la Fondurile de care ma ocup, Fondul de Dezvoltare şi Fondul de Coeziune. Absorbţie, în concepţia Comisiei, înseamnă facturi plătite pentru lucrări efectuate. Dumneavoastră daţi publicităţii documente ale Comisiei care arată avansurile către statele membre, avansuri care se acordă la fiecare început al unui exerciţiu bugetar”, a replicat Corina Creţu.
Ea îl asigură pe Ghinea că îşi doreşte ca România să nu piardă bani. ”Ar fi foarte simplu pentru mine să stau deoparte, dar aşa cum analizăm situaţia în toate statele membre, o fac şi pentru România. Îmi pare sincer rău că nu credeţi cu adevărat că aveţi şi veţi avea întotdeauna în mine un partener, deşi am răspuns absolut tuturor solicitărilor venite din partea autorităţilor române”, a conchis Creţu.
Într-o nouă intervenţie, Ghinea a afirmat că datele pe care le-a prezentat sunt plăţi intermediare, nu avansuri. ”Doamna Creţu, mă bucur că putem relua dialogul direct, confirm că am lucrat bine împreună la nivel tehnic. Reacţia mea vine tocmai pentru că ştiţi ce eforturi facem şi le apreciaţi în întâlnirile avute. Cifrele prezentate de mine şi raportate de Comisie se referă chiar la plăţi intermediare (interim payments), nu la avansuri. Sunt convins că vom continua să lucrăm instituţional foarte bine, dincolo de diferenţe de interpretare momentane”, a mai spus ministrul Fondurilor Europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
