O confruntare între Rusia şi Occident a condus la formarea NATO în urmă cu peste 60 de ani, iar în contextul în care tensiunile cu Moscova au crescut din nou, acum, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice se întâlnesc vineri şi sâmbătă la Varşovia pentru a aproba un plan prin care să trimită trupe de-a lungul frontierei ruse de vest, în Europa de Est, relatează DPA.
Liderii NATO se îndreaptă astfel către liniile frontului unei escaladări cu Rusia, la sfârşitul acestei săptămâni, la un summit în Polonia, care urmează să deschidă calea trimiterii de trupe suplimentare în estul Europei.
Relaţiile dintre blocul militar occidental şi Moscova au atins cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece şi până în prezent, după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014 şi în urma unor acuzaţii cu privire la o susţinere cu armament şi oameni a separatiştilor proruşi în războiul din estul Ucrainei, ceea ce ruşiii neagă.
Ambele părţi fac adevărate demonstraţii de forţă de atunci încoace în estul Europei, acuzându-se reciproc de zăngănit de arme şi provocări.
Polonia şi ţările baltice Lituania, Letonia şi Estonia - toate ocupate sau controlate de sovietici în urma celui de-al Doilea Război Mondial - s-au simţit extrem de ameninţate de acţiunile Moscovei în Ucraina.
"Rusia reprezintă astăzi cea mai mare ameninţare la adresa securităţii lumii", declara ministrul polonez al Apărării Antoni Macierewicz într-o vizită recentă la Bruxelles, la sediul central al NATO.
"Violenţa şi agresiunea brutale" ale ruşilor sunt comparabile "numai cu cele din din timpul Războiului Rece", denunţa el.
NATO a încercat să evite să facă paralele cu această confruntare de patru decenii dintre fosta Uniune Sovietică şi puterile occidentale. Alianţa militară, care are în prezent 28 de state membre, a fost creată în parte în 1949, cu scopul de a descuraja agresiunea rusă.
"Eu nu cred că ne aflăm într-un Război Rece", declara luna trecută secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. "Însă vedem o Rusie mai agresivă, o Rusie care a investit mult în capacităţi militare şi care a fost dispusă să le folosească împotriva Ucrainei", acuza el.
Pornind de la ceea ce denunţă drept o agresivitate tot mai mare a Moscovei, NATO a început să implementeze măsuri despre care afirmă că vor descuraja Rusia să-i atace flancul de est.
Alianţa Nord-Atlantică şi-a multiplicat exerciţiile militare în regiune, misiunile de patrulare aeriană şi operaţiune navale. La summitul de la acest sfârşit de săptămână, şefii de stat şi de guverne din ţările membre NATO urmează să deschidă calea trimiterii a patru batalioane de câte 1.000 de oameni fiecare în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.
Susţinerea unei brigăzi în România este, de asemenea, prevăzută, iar unele ţări de la Marea Neagră depun eforturi în vederea unei consolidări a prezenţei navale la această mare la care Rusia are ieşire.
Aceste decizii sunt aşteptate în pofida unor avertismente din partea Rusiei, care consideră o extindere către est a NATO drept o ameninţare la adresa securităţii sale naţionale.
Moscova ar putea să fie nevoită să-şi consolideze nivelul de pregătire a forţelor armate, având în vedere că "NATO şi-a intensificat retorica agresivă şi acţiunile agresive în apropierea frontierelor noastre", declara preşedintele rus Vladimir Putin în iunie, în Parlament.
Moscova a anunţat deja, în urmă cu o lună, că intenţionează să staţioneze trei noi divizii - în total 15.000 de oameni - în vest şi în sud.
Unii politicieni europeni vor să diminueze tensiunile dintre NATO şi Rusia, de teamă că acestea ar putea declanşa incidente militare.
"Ceea ce nu ar trebui să facem acum este să inflamăm şi mai mult situaţia cu un zăngănit puternic de arme şi strigăte de război", declara luna trecută, într-un interviu pentru tabloidul german Bild, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier.
"Oricine crede că parade simbolice cu tancuri la frontierele de este ale Alianţei (Nord-Atlantice) vor aduce mai multă securitate se înşală", sublinia el.
Germania a exercitat presiuni asupra NATO să reia dialogul cu Rusia. Ambasadorii la Alianţă şi Moscova s-au întâlnit în aprilie, după o întrerupere de aproape doi ani, însă Stoltenberg a anunţat că între cele două părţi continuă să existe "dezacorduri profunde şi persistente".
Bruxellesul a ţinut să organizeze o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia înainte de Summitul de la Varşovia, însă Moscova a refuzat propunerea.
Situaţia din estul Alianţei urmează să domine Summitul de la Varşovia, însă NATO se confruntă, de asemenea, cu o instabilitate pe flancul de sud şi ameninţarea grupării jihadiste Statul Islamic.
Şefii de stat şi de guverne urmează să aprobe mobilizarea unor avioane NATO de supraveghere în vecinătatea Siriei şi să trimită formatori militari în Irak, în sprijinul coaliţiei împotriva Statului Islamic conduse de Statele Unite.
Alianţa Nord-Atlantică formează forţe de securitate şi în Afganistan, cu obiectivul de a împiedica resurgenţa teroriştilor în această ţară devastată de război. Summitul de la Varşovia urmează să ofere mai multă claritate cu privire la viitorul Misiunii de formare Resolute Support şi finanţării NATO a forţelor afgane de securitate.
Liderii Alianţei Nord-Atlantice vor examina, de asemenea, cooperarea cu Uniunea Europeană în lupta împotriva traficului cu migranţi la Marea Mediterană şi o strângere a relaţiilor cu ţări vecine precum Ucraina şi Georgia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
