Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism precizează că nu a primit niciun denunţ privind o posibilă activitate infracţională a societăţii Hexi Pharma, plângerea înregistrată în acest an la DIICOT şi restituită petiţionarei având obiect “cu totul diferit”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

“Contrar celor afirmate în presă, la nivelul DIICOT nu a fost înregistrată nicio plângere în legătură cu o posibilă activitate infracţională a SC Hexi Pharma Co. SRL, obiectul plângerii înregistrate la DIICOT şi restituite petiţionarei fiind cu totul diferit”, arată DIICOT într-un comunicat de presă.

Precizările au fost făcute după informaţiile publicate în presă privind primirea şi restituirea de către DIICOT a unor plângeri formulate împotriva patronului Hexi Pharma, Dan Alexandru Condrea.

DIICOT arată că, indiferent de numele persoanei care formulează un denunţ sau de cea împotriva căreia este formulat, orice plângere trebuie să respecte normele legale.

Potrivit articolului 289 alineatul 2 din Codul de procedură penală, ”plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute”.

 “În situaţia în care plângerea sau denunţul nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă petiţionarului, cu indicarea elementelor care lipsesc”, prevede articolul 294 alineatul 2 din Codul de procedura penală.

Procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, declara miercuri că plângerea din 2016 formulată pe numele patronului Hexi Pharma, care se referea şi la infracţiuni de violenţă, nu era făcută corectă, nu îndeplinea forma standard legală, fiind restituită petiţionarului, care nu a mai revenit.

“Este o plângere care a fost trimisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, nu este un dosar penal, este o plângere. Din cauza lipsei elementelor obligatorii prevăzute de Codul de procedură penală, a fost restituită petiţionarului, care nu a mai revenit. S-a restituit petiţionarului, cu solicitarea de a respecta procedurile din Codul de procedura penală în ceea ce priveşte forma acelei plângeri. Ea nu era făcută corect şi se referea inclusiv la infracţiuni de violenţă. Petiţionarul nu a mai revenit. Nu s-au făcut verificări pentru că acea plângere nu îndeplinea minimul necesar prevăzut de lege”, a spus Daniel Horodniceanu.

Jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor au arătat, într-un material publicat miercuri, că în martie 2016, o plângere care îl vizează pe patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, a ajuns la DIICOT, iar reclamantul vorbeşte de ”infracţiunile lui Condrea” din anul 2008.

În 2008, mai multe instituţii primeau o plângere penală. O persoană foarte apropiată de Condrea, şi care s-a certat cu el, reclama poliţiei economice “constituirea unui grup infracţional organizat la firma Hexi Pharma”. Persoana respective avea şi un certificat medical, în baza căruia îl acuza pe Condrea că l-a bătut cu o rangă. 

După opt ani, în martie 2016, acea persoană a trimis din nou la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti o plângere penală în care spune despre ”spălare de bani” în compania Hexi Pharma, laboratorul Unilab şi în alte firme ale lui Dan Alexandru Condrea. În 21 marie, Parchetul Tribunalului Bucureşti îl anunţa că plângerea a fost trimisă Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism “spre competentă soluţionare”.

Ulterior, DIICOT i-a transmis petiţionarului că nu au fost făcute verificări deoarece plângerea nu respectă cerinţele legale privind elementele care ar fi trebuit să le conţină.

Scandalul Hexi Pharma a izbucnit după ce Gazeta Sporturilor şi jurnalistul Cătălin Tolontan au dezvăluit, bazându-se pe declaraţiile şi pe documentele furnizate de foşti angajaţi ai firmei, că dezinfectanţii furnizaţi de aceasta spitalelor au concentraţii mai mici decât cele înscrise pe etichetă. De asemenea, jurnaliştii au relatat că patronul firmei, Dan Condrea, este acţionar la o firmă care asigură servicii de curăţenie în spitale, aceasta având acelaşi administrator ca şi Unilab, laboratorul unde  ar trebui să fie verificată calitatea dezinfectanţilor. Analize făcute în laboratorul de stat ICECHIM au arătat că dezinfectanţii livraţi de Hexi Pharma au o concentraţie de 10 ori mai mică decât cea din reţetă.

În urma acestor relatări, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a început o anchetă, iar ministrul Sănătăţii a dispus un control la spitale.

Miercuri, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că a început urmărirea penală în cazul dezinfectanţilor produşi de firma Hexi Pharma şi folosiţi în spitale, fiind făcute cercetări pentru zădărnicirea combaterii bolilor, falsificarea şi substituirea de produse.

Hexi Pharma a anunţat în 28 aprilie că a demarat o anchetă internă "pentru a stabili care sunt factorii responsabili pentru apariţia acestei situaţii", iar până la elucidarea şi rezolvarea tuturor problemelor semnalate de autorităţi şi de către mass-media s-a oprit producţia în fabrică, precum şi orice distribuţie.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.