Hillary Clinton şi Bernie Sanders au avut joi seară cea mai intensă dezbatere electorală de la lansarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2016, ce a scos la iveală diferenţele fundamentale în politicile lor privind marile bănci, controlul armelor, dar şi politica faţă de Israel, relatează CNN, care a găzduit evenimentul organizat cu numai cinci zile înainte de primarele cruciale din statul New York.
Aceste diferende politice au alimentate de o problemă mai amplă: Sanders a pus sub semnul întrebării judecata şi credibilitatea lui Clinton, care, la rândul său, l-a acuzat pe senatorul de Vermont că nu are suficientă experienţă şi credibilitate.
În timp ce cei doi s-au contrazis vehement şi au fost temperaţi în repetate rânduri de moderatori, publicul a aplaudat şi a huiduit ca la nicio dezbatere anterioară.
Printre primele dosare abordate a fost cea a băncilor mari şi a presupuselor lor excese.
Atunci când a fost rugat să prezinte măcar o decizie politică pe care Clinton a luat-o ca senator şi care a demonstrat că favorizează băncile, Sanders a declarat că “atunci când lăcomia, imprudenţa şi comportamentul ilegal de pe Wall Street” a dus la criza financiară, el a cerut ca marile bănci să fie dezmembrate, în timp ce Clinton era “ocupată să ţină discursuri pentru Goldman Sachs”.
“Nu poate oferi niciun exemplu pentru că nu există niciun exemplu (...). Este întotdeauna important – poate că este dificil – dar este întotdeauna important să lămurim lucrurile”, a răspuns fostul secretar de stat şi senator de New York.
Ea a subliniat că s-a pronunţat împotriva băncilor mari pentru acţiunile lor, dar Sanders a replicat ironic: “O, Doamne, cred că au fost zdrobiţi de asta”. Apoi a întrebat dacă declaraţiile au venit înainte sau după ce Clinton “a primit sume enorme” din partea băncilor pentru discursuri.
Clinton a fost presată de unul dintre moderatori să dea publicităţii transcriptul discursurilor rostite la Goldman Sachs şi să rezolve problema. Însă fosta Primă Doamnă a insistat să fie impuse aceleaşi standarde pentru toţi şi a dat asigurări că le va publica atunci când vor face acelaşi lucru şi ceilalţi candidaţi la preşedinţie, inclusiv Donald Trump.
După aceea, ea a atras atenţia că Bernie Sanders nu a prezentat declaraţiile sale de venit: “Fixaţi acelaşi standard şi pentru declaraţiile pe venit. Toată lumea o face – după care trecem mai departe”.
În replică, senatorul de Vermont a dat asigurări că va publica documentele pentru anul trecut vineri, iar pe cele pentru anii anteriori în câteva zile.
Un alt subiect aprins a fost cel al controlului armelor. Pe tot parcursul campaniei, Clinton a criticat poziţia lui Sanders în această chestiune în Congres şi a reiterat acuzaţiile joi seară. Ea a subliniat că rivalul său “şi-a luat angajamentul faţă de NRA” (National Rifle Association), cea mai puternică organizaţie de lobby pentru menţinerea regimului armelor, să se opună unei perioade de aşteptare pentru verificarea persoanelor care cumpără arme.
Sanders a fost nevoit să se adreeze unui aspect deosebit de dificil în ceea ce priveşte regimul armelor. Recent, fiica directorului şcolii primare Sandy Hook, care a fost ucis în masacrul de la Newtown, din decembrie 2012, i-a cerut senatorului să îşi ceară scuze victimelor pentru că “a pus lobby-ul pentru arme deasupra familiilor” lor.
Întrebat dacă va da curs cererii, senatorul a declarat că nu crede că are de ce să îşi ceară scuze, dar a dat asigurări că le va susţine dreptul de a da în judecată producătorii de arme.
A doua oră a dezbaterii a scos la iveală diferenţe majore între cei doi candidaţi în politica externă, în special în ceea ce priveşte conflictul din Israel şi teritoriile palestiniene.
Sanders a declarat recent că răspunsul Israelului în războiul din 2012, din Gaza, a fost “disproporţionat”. La tribuna dezbaterii, senatorul s-a descris drept “100% pro-Israel” şi că obiectivul acelor comentarii controversate a fost să sublinieze că şi poporul palestinian trebuie tratat cu respect şi demnitate.
Clinton, care a profitat de discuţie pentru a sublinia rolul important pe care l-a jucat, în calitate de secretar de stat, în negocierea acordului de încetare a focului între Tel Aviv şi Hamas, în 2012, a subliniat că Israelul este sub o ameninţare constantă.
“Nu ştiu cum aş conduce o ţară care se află constant sub ameninţare. Atacuri teroriste, rachete lansate spre tine – oricine are dreptul să se apere”, a insistat ea.
“Nu putem continua să ţinem cu o singură parte”, a răspuns Sanders, ceea ce a făcut-o pe fosta şefă a diplomaţiei să îi atragă atenţia că este mult mai uşor să identifici problemele, decât să le rezolvi.
Dezbaterea a fost aprinsă şi în ceea ce priveşte salariul minim pe economie. Întrebată dacă ar semna o lege care să îl crească la 15 dolari pe oră, Clinton a răspuns: “Sigur că da”. Sanders a atras, însă atenţia, că fostul senator de New York a propus pe parcursul campaniei creşterea salariului minim la numai 12 dolari pe oră, ceea ce nu este suficient.
Discuţia a devenit atât de animată încât cei doi candidaţi au început să vorbească unul peste altul, iar moderatorii au fost nevoiţi să intervină: “Dacă ţipaţi unul la altul, telespectatorii nu vor putea să vă audă pe niciunul dintre voi”.
În privinţa protecţiei mediului, diferenţele de politică dintre cei doi candidaţi au fost evidente. În timp ce Clinton a pledat pentru pragmatism şi a lăudat acordul din iarnă, de la Paris, pe care l-a descris drept “o realizare majoră”, Sanders a cerut o revoluţie politică în acest domeniu şi a atras atenţia că acordul nu este suficient. De asemenea, el a acuzat-o pe fosta senatoare că a susţinut fracţionarea hidraulică, un proces de exploatare a gazelor şi petrolului din şisturi care a dus la un boom în industrie, dar care este criticat de organizaţiile pentru protecţia mediului.
Dezbaterea dramatică s-a încheiat cu Sanders şi Clinton declarând, fiecare, că sunt cei mai potriviţi pentru a-l înfrânge pe favoritul la învestitura republicană Donald Trump, la alegerile din noiembrie.
Cei doi candidaţi la învestitura democrată se vor înfrunta marţi, în primarele cruciale din New York, la care Clinton este favorită, potrivit sondajelor. Fostul senator are nevoie de o victorie în acest stat, pe care l-a reprezentat în Congres, pentru a-şi asigura investitura.
Până acum, Hillary Clinton a strâns 1.289 de delegaţi, iar Sanders 1.038. Avansul ei creşte semnificativ atunci când sunt luaţi în calcul şi superdelegaţii care şi-au exprimat susţinerea pentru ea. Astfel, ea poate conta pe 1.758 de voturi la Convenţia Democrată, iar rivalul său pe 1.069.
Pentru a deveni candidatul democrat în cursa pentru Casa Albă este nevoie de susţinerea a 2.383 de delegaţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
