Mai mulţi activişti Greenpeace şi o parte dintre localnicii care urmează să fie evacuaţi au protestat duminică în satul Runcurel, comuna Mătăsari, judeţul Gorj, faţă de modul în care se face exproprierea a peste 100 de familii pentru extinderea unei cariere de lignit aparţinând Complexului Energetic Oltenia.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Satul Runcurel din judeţul Gorj, situat între carierele de lignit Jilţ Nord şi Roşiuţa, este inclus în coridorul de expropriere al proiectului ”Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”.

Prin HG 960/2015, Guvernul permite Complexului Energetic Oltenia (CEO), compania beneficiară, exproprierea a peste 100 de familii uzând de statutul de cauză de utilitate publică.

”CEO va plăti proprietarilor de terenuri un preţ stabilit unilateral, prea mic pentru a le permite acestora din urmă refacerea unor gospodării similare în alte localităţi”, se arată în comunicatul Greenpeace.

Potrivit hotărârii de Guvern citate, cuantumul total al despăgubirilor este de 15.488.828 lei, pentru peste 1.300 de proprietăţi din comuna Mătăsari, oamenii primind 5,2 sau 4 lei pe metru pătrat pentru gospodăriile lor şi alte terenuri.

”La cererea unor locuitori din Runcurel, Greenpeace România şi Bankwatch România, au iniţiat o serie de acţiuni în scopul obţinerii unui dialog cu Guvernul şi revocarea HG 960/2015. Astfel, în luna ianuarie 2016, cele două organizaţii de protecţie a mediului au transmis premierului Dacian Cioloş o solicitare pentru revocarea HG 960/2015, precum şi un memoriu din partea a 24 de localnici nemulţumiţi de perspectiva unor prejudicii inacceptabile, acţiuni urmate de lansarea unei petiţii online prin care se cere revocarea aceleiaşi hotărâri (petiţie disponibilă pe de-clic.ro şi semnată de peste 4000 de persoane). În luna februarie, cele două ONG-uri, împreună cu locuitorii din Runcurel, au înaintat o plângere prealabilă în vederea revocării hotărârii guvernamentale care permite exproprierea abuzivă a acestora din urmă, au solicitat o audienţă premierului şi i-au transmis rezultatele petiţiei online”, se arată în comunicat.

Un răspuns la memoriul celor 24 de localnici a venit o lună mai târziu de la CEO care susţine că HG 960/2015 respectă Legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică şi că populaţia a fost informată şi consultată în privinţa relocării şi strămutării satului.

Apoi, pe 22 martie, Greenpeace România a primit din partea Ministerului Energiei un răspuns şi în ceea ce priveşte revendicările petiţiei online.

”Ca şi în cazul celorlalte sesizări, premierul Dacian Cioloş a evitat să ofere un răspuns direct. Semnatarii petiţiei ar trebui astfel să se mulţumească cu un răspuns venit din partea Ministerului Energiei, în portofoliul căruia se află CEO - beneficiarul hotărârii contestate. Singurul care poate cere revocarea hotărârii este premierul, de altfel singurul destinatar al petiţiei. Uzând de postura sa de beneficiar indirect, ministerul respinge revendicările petiţiei, oferind drept argumente informaţii preluate din hotărârea contestată de mii de semnatari”, spune Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

Reprezentanţii ONG-ului de mediu spun că urmăresc obţinerea unor despăgubiri corecte pentru localnicii din Runcurel, respectiv revocarea HG 960/2015, ce ”creează un precedent periculos pentru mai multe sate aflate în zone miniere din România”, precum şi deschiderea unei linii de dialog pe această temă cu Guvernul României, în special cu premierul Dacian Cioloş.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.