În 1896, economistul italian Vilfredo Pareto publica o lucrare în care enunţa regula 80/20 sau ”legea celor puţini, dar critici”: pentru multe evenimente, aproximativ 80% din efecte sunt produse de 20% din cauze. De atunci, principiul Pareto a fost aplicat în numeroase domenii, precum economie şi afaceri (80% din vânzări provin de la 20% din clienţi), IT, sport, sănătatea şi siguranţa muncii sau controlul calităţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Dar cum ar arăta principiul Pareto aplicat la populaţia României? Cine sunt cei 20% care pot genera schimbarea României pentru următorii 30 de ani? Cum îi recuperăm pe ceilalţi 80%? 

Plecând de la aceste întrebări, vineri, 8 aprilie, Rethink Romania a organizat dezbaterea Cu cine construim România anului 2050?, la care au participat Dragoş Anastasiu - Preşedinte Rethink România, Omer Tetik - CEO Banca Transilvania, Dragoş Iliescu -  profesor de psihologie la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, din cadrul Universităţii Bucureşti, specialist în psihologie organizaţională şi măsurare psihologică şi Manuela Mancaş - Managing Director AHA Moments, membru Rethink Romania. Discuţia a fost găzduită de KPMG România şi moderată de Ramona Jurubiţă - Country Managing Partner KPMG Romania şi a fost transmisă live pe pagina de Facebook Rethink Romania.

​”Pentru studiul The Pareto Report ne-am uitat la top 20% dintre români din punct de vedere al veniturilor, care reprezintă 1,9 milioane de români. Populaţia Pareto este un motor al schimbării în societatea românească, iar cifrele confirmă asta: ei generează 43% dintre veniturile anuale şi contribuie cu 80% dintre investiţii. Din punct de vedere al motivaţiilor, ceea ce îi face diferiţi faţă de publicul comercial extins este responsabilitatea. Aceştia simt că trebuie să genereze schimbare în societate, sunt conştienţi de impactul pe care îl pot avea asupra celor din jur şi sunt orientaţi către performanţă ridicată”, a arătat Manuela Mancaş, co-autor al studiului, Managing Director AHA Moments şi membru Rethink Romania.

Alte rezultate ale studiului:

 - Populaţia Pareto din România are mai mare încredere în cei din jur

 - 36% dintre oamenii Pareto recomandă România ca ţară în care să trăieşti

 - Produsele şi serviciile fabricate în România se bucură de un scor bun de recomandare, mai mare decât scorul României ca ţară

 - Populaţia Pareto are opinii mai puternice despre emigrare decât populaţia generală: doar 3% dintre ei planifică să emigreze în 2022

 - 83% din „Early Adopters” aparţin Populaţiei Pareto. Ei determină succesul noilor intrări pe piaţă

 - Principiul 20/80 se pliază în întregime pe statisticile legate de investiţii - 80% dintre toţi banii investiţi vin de la 20% din populaţie

 - 51% din Populaţia Pareto are o  sursă de venit suplimentară

Rezultatele integrale ale studiului se găsesc aici şi aici.

Una dintre temele dezbaterii a constat în modalitatea în care putem micşora clivajele dintre populaţia Pareto şi restul de 80% al populaţiei – facem asta prin încurajarea celor 20%, care vor deveni mai performanţi şi vor genera venituri şi dezvoltare şi pentru restul sau ne concentrăm asupra celor 80%, care trebuie ajutaţi să aibă acces la mai multe şanse de dezvoltare?

Dragoş Iliescu, profesor de psihologie la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Univesitatii Bucuresti, specialist în psihologie organizaţională şi măsurare psihologică consideră că “problema României nu a stat niciodată în lipsa de competenţe la vârf. Ce ne trage în jos este procentul extrem de mare, mult mai mare decât în alte ţări, al celor care sunt la bază şi nu au suficiente oportunităţi de dezvoltare. Spre exemplu, dacă media europeană are un procent de 18% de analfabetism funcţional, în România acesta este de 44%. Atenţia statului ar trebui să ne îndrepte înspre a recupera acea masă imensă de oameni care nu au oportunităţi, dar care reprezintă în realitate un rezervor de talente major”.

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, a avut o viziune similară, adăugând că “problema nu este că publicul general nu doreşte dezvoltarea personală sau nu doreşte să facă investiţii. Din păcate, ei nu au resursele, educaţia financiară sau acces la informaţiile necesare. De aceea, e important să ne gândim cum putem să ridicăm nivelul de educaţie generală”. Reconstruirea educaţiei reprezintă una dintre domeniile cheie de intervenţie pentru Rethink Romania, alături de stabilizarea demografiei României. O educaţie solidă la nivelul publicului general este o condiţie necesară pentru declanşarea unei schimbări profunde a mentalităţii. Omer Tetik a adăugat: “Schimbarea mentalităţii e un proces îndelungat, pentru care e nevoie de perseverenţă şi consecvenţă. De aceea, cred că toate mesajele publice de la oamenii de afaceri, dar şi cele dinspre zona politică trebuie să fie şi de încurajare şi de a arăta bune practici acolo unde există. Mai ales momentele de criză, care funcţionează ca nişte ”tipping points”, trebuie văzute, prezentate şi valorificate şi ca nişte oportunităţi”.

„Schimbarea vine de la fiecare dintre noi. Schimbându-ne pe noi vom putea genera transformarea României şi atingerea potenţialului real al ţării noastre. Publicul Pareto poate fi o putere nu doar economică, ci poate reprezenta şi scânteia care să declanşeze o transformare strategică şi o revoluţie a mentalităţii. Ar trebui să ne uitam la acest public, să îi analizăm crezurile, felul de a fi şi mentalitatea şi să încercăm să multiplicăm modelul pentru a putea construi o Românie care în 2050 să arate mai aproape de cum ne-am dori – o ţară în care oamenii şi mai ales tinerii să iubească să trăiască. Poate că 30 de ani pare mult, dar ne putem uita în spate la ultimii 30 şi putem trage concluzii – am făcut progrese mari, dar am fi putut facem mai mult si mai bine”, a concluzionat Dragoş Anastasiu, preşedinte Rethink Romania.

Rethink Romania reuneşte antreprenori, profesionişti, inovatori, entuziaşti şi învingători în domeniile lor de activitate:

Andy Szekely (Bootcamp University), Avi Cicirean (BrandMinds), Bogdan Rădulescu (Untold Festival), Cristina Chiriac (Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin), Cristina Gheorghe (Institutul Dezvoltării Personale), Călin Ile (Federaţia Industriei Hoteliere din România), Daniela Nemoianu (Nemoianu Consulting), Dorin Bodea (Result Development), Dragoş Petrescu (City Grill), Elena Lotrean (Şcoala Finlandeză din Sibiu), Florin Jianu (CNIPMMR), Felix Tătaru (GMP Group), Felix Pătrăşcanu (FAN Courier), Marius Ghenea (Catalyst Romania), Ovidiu Şandor (Mulberry Development), Simona Baciu (Transylvania College), Virgil Stănescu (SportsHub), George Leca (Asociaţia Pentru Valori în Educaţie), Dragoş Anastasiu (Eurolines Group şi Preşedinte rethink Romania) şi mulţi alţii. Aripa Young a think tank-ului este coordonată de Roxana Chiriţoiu şi îi are în componenţă pe Alexandra Diala, Andreea Ciora, Laura Mîrza, Cătălina Uruc şi Ştefan Matei.

Rethink Romania este o iniţiativă a unor antreprenori care cred că, în ultimii 30 de ani, România nu şi-a atins potenţialul şi care s-au hotărât să schimbe acest model, pentru ca următorii 30 de ani să fie mai productivi, iar viitorul copiilor noştri mai sănătos.

www.rethinkromania.ro

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.