Uniunea Salvaţi România (USR) şi Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS) au decis să fuzioneze la congresul din august 2020, însă decizia a fost aprobată de instanţă abia în aprilie 2021, după judecarea mai multor contestaţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI PORTRET - Cine este Dan Barna, candidatul plecat din poziţia a doua în turul final al alegerilor din USR PLUS
CITEȘTE ȘI PORTRET - Cine este Dacian Cioloş, candidatul care se declară dispus să renunţe la şefia Grupului Renew Europe din Parlamentul European pentru funcţia de preşedinte USR PLUS
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ - Mizele Congresului USR PLUS. Preşedintele partidului poate rămâne cu rol decorativ

Anterior, în ianuarie 2020, conducerile centrale ale celor două partide deciseseră să demareze procesul de fuziune. De altfel, USR şi PLUS au candidat împreună la ultimele patru runde de alegeri în cadrul Alianţei USR PLUS: europarlamentarele şi prezidenţialele din 2019, localele şi parlamentarele din 2020.

USR a apărut pe scena politică în 2016, principalul vector de imagine şi fondator fiind Nicuşor Dan. Partidul a candidat cu succes la alegerile parlamentare din 2016, reuşind să se claseze pe locul trei, după PSD şi PNL, cu un scor de 9% şi cu peste 600.000 de voturi.

Primul congres al partidului a avut loc în mai 2017, când Nicuşor Dan a fost ales preşedinte. Însă la doar o lună de la congres, Nicuşor Dan a demisionat de la şefia partidului pe fondul disputelor privind poziţionarea formaţiunii faţă de referendumul pentru familie.

Un nou congres extraordinar al partidului a avut loc în octombrie acelaşi an, când preşedinte a fost ales Dan Barna.

În 2018, a fost înfiinţat PLUS, partid construit în jurul fostului premier tehnocrat Dacian Cioloş.

În februarie 2020, cele două partide au decis înfiinţarea Alianţei 2020 USR-PLUS, în cadrul căreia au candidat la toate rundele de alegeri care au urmat.

La europarlamentarele din 2019, Alianţa a obţinut peste două milioane de voturi (22,4%), cu doar 12.500 mai puţin decât PSD, şi s-a clasat pe locul trei, reuşind să trimită în Parlamentul European opt reprezentanţi.

La scrutinul prezidenţial din toamna aceluiaşi an, Alianţa a decis să îl desemneze pe Dan Barna drept candidat pentru funcţia de şef al statului. Liderul USR a obţinut însă abia 1,6 milioane de voturi (15%) şi s-a clasat pe locul trei, nereuşind să prindă şi al doilea tur.

La alegerile locale din 2020, Alianţa USR-PLUS s-a clasat tot pe locul trei şi a reuşit să îşi adjudece câteva primării importante precum Timişoara, Braşov, Bacău şi Sectorul 2.

Ultima rundă de alegeri au fost parlamentarele din decembrie 2020, unde cele două partide au luat împreună aproape 16% din voturi şi au intrat la guvernare alături de PNL şi UDMR.

Abia pe 16 aprilie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a aprobat definitiv fuziunea dintre USR şi PLUS. Tribunalul Bucureşti o admisese încă din octombrie 2020, dar decizia a fost contestată.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.