Guvernul arată în cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul constituirii completurilor de judecată că instanţa supremă a refuzat explicit să aplice o lege adoptată de Parlament, substituindu-se, implicit, autorităţii legiuitoare, arată Curtea Constituţională. Instituţia a stabilit termenul de 16 octombrie până la care părţile implicate îşi pot exprima în scris punctele de vedere.
"În data de 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o „cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare”", precizează CCR, într-un comunicat de presă.
Curtea Constituţională mai spune că a fost stabilit termenul de 16 octombrie până la care părţile aflate în conflict îşi pot exprima, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.
"Termenul pentru şedinţa de judecată va fi stabilit la o dată ulterioară, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(2) din Legea nr.47/1992: ” (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere”", mai spune CCR.
Sesizarea Guvernului vizează constituirea completurilor de judecată, conform modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, şi are loc în contextul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă, iar în 8 octombrie este primul termen al apelului în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seară, la România TV, că nu mai are aşteptări legat de apelul la decizia de condamnare a sa la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, el susţinând că, cel puţin în ceea ce îl priveşte, nu mai are încredere că justiţia este oarbă.
Întrebat despre intenţia Guvernului de a sesiza CCR cu privire la un conflict cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru că nu s-a aplicat noua lege privind statutul magistraţilor cu privire la desemnarea completurilor, Dragnea a spus că este un demers firesc.
"Am auzit că există această intenţie, nu ştiu când şi dacă o vor face, dar cred că este un demers firesc pe care îl face Guvernul. O să vedem dacă se întâmplă. Nu ştiu pe ce merg, că nu am văzut, poate merg pe conflict între Parlament şi ICCJ, nu ştiu. Am auzit doar că se intenţionează această acţiune”, a spus Dragnea.
El a susţinut că refacerea completului de judecători nu îl avantajează în judecarea recursului din dosarul său, pentru că presiunea pe magistraţi ar fi aceeaşi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit pentru 8 octombrie data de desfăşurare a primului termen al apelului în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, dosarul fiind repartizat completului de cinci judecători P1 - Penal condus de vicepreşedintele instanţei supreme Iulian Dragomir.
Liviu Dragnea declara, în umă cu o săptămână, la Antena 3, că se urmăreşte să fie ”băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ.
”Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.
Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a răspuns acuzaţiilor preşedintelui PSD conform cărora la instanţa supremă nu se respectă legea, cu referire la reglementarea completurilor de cinci judecători, afirmând că la Înalta Curte se respectă legea şi în ţara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc.
În 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
